Guvernul a aprobat vineri a doua rectificare bugetară din acest an, cu toate că proiectul acestei măsuri – fiind analizat în criză de timp, din cauza trimiterii târzii către instituțiile de avizare – a cumulat un aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social și un fel de abținere din partea Consiliului Fiscal.

Pe scurt, faţă de prevederile iniţiale sunt 9,5 miliarde de lei în plus la venituri şi 10,7 miliarde de lei în plus la cheltuieli, după cum a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, la Palatul Victoria.

Doar că, în momentul adoptării, proiectul sosise la Executiv cu un aviz negativ de la Consiliul Economic și Social (după cum au declarat pentru RP surse patronale) și cu un fel de abținere din partea Consiliului Fiscal.

Am plecat de la un buget iniţial construit pe anumite ipoteze macroeconomice şi ne respectăm angajamentele asumate. Am pornit cu cinci mari angajamente pe care le respectăm în totalitate (…) Ne încadrăm în ţinta de deficit bugetar, sub 3% din PIB, ţintă respectată, nu creştem ponderea datoriei guvernamentale în PIB, la fel ţintă respectată, consolidăm rezerva finanţelor din trezorerie, asiguram cheltuieli de înzestrare militară conform planului angajat. Asigurăm finanţarea necesară pentru pregătirea în bune condiţii a sărbătoririi Centenarului şi pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE, de asemenea, obiective atinse.
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor

Cum se reașează veniturile și cheltuielile

Potrivit proiectului de rectificare, veniturile bugetului de stat pe 2018 se majorează pe sold cu suma de 831,4 miliarde de lei, principalele influenţe reflectându-se pe următoarele categorii de venituri: impozit pe profit de peste 400 de milioane lei, venituri nefiscale plus 2,3 miliarde de lei şi alte sume primite de la Uniunea europeană – plus 2,6 miliarde de lei.
La accize va fi o scădere cu 1,2 miliarde de lei şi la TVA cu 1,9 miliarde de lei.
Totodată, cheltuielile bugetului de stat se majorează, în urma rectificării, cu suma de 1,7 miliarde de lei, din care cheltuieli de personal cu cu 58,4 milioane de lei, cheltuieli cu bunuri şi servicii cu 224,2 milioane de lei, cheltuieli cu dobânzi cu aproximativ 994 de milioane de lei, subvenţii cu 98,3 milioane de lei, cheltuielile de asistenţă socială cu 661 de milioane lei.
O diminuare se va înregistra la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, cu 1,5 miliarde de lei.

În esență, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) susține că a elaborat proiectul celei de a doua rectificări bugetare din acest an „cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB”.

„Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 949,6 miliarde de lei, față de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului inițial pe acest an și față de 945 miliarde de lei cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare”, arată inițiatorii proiectului, în Nota de Fundamentare.

Cum s-au repartizat fondurile suplimentare

Proiectul adoptat vineri de Guvern arată următoarele repartizări de fonduri suplimentare:
– Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +2,69 miliarde de lei din care 1 miliard de lei dobânzi, 671,6 milioane de lei pentru contribuția României la bugetul U.E și 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului;
– Ministerului Muncii și Justiției Sociale: +787 milioane de lei, în principal pentru alocații de stat pentru copii și drepturi pentru persoane cu handicap;
– Ministerului Sănătății: +211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanență, a unităților și compartimentelor de primiri urgențe;
– Ministerului Justiției: +138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal; Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: + 85,2 milioane de lei per sold. S-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (Programul Operațional Regional) + 98,42 milioane de lei;
– Ministerului Afacerilor Interne: +70,6 milioane de lei per sold.

„S-au identificat economii la cheltuielile de personal și au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat”, precizează MFP.

Bugetul pentru Sănătate, plus de 600 de milioane de lei

„Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 de milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale cu scop curativ”, mai arată MFP.

De asemenea, bugetului Asigurărilor Sociale de Stat „se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei”, iar bugetul Asigurărilor pentru Șomaj „se majorează la cheltuieli cu suma de 82,6 milioane de lei”.

La ce ministere scad bugetele

Proiectul adoptat vineri mai arată ce diminuări au fost operate „având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanțate din fonduri europene”:
– Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei)
– Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei)
– Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei)
– Ministerul Culturii și Identității Naționale (-176,8 milioane de lei)
– Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-166 milioane de lei)
– Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei)
– Ministerul Finanțelor Publice (-128,5 milioane de lei)
– Ministerul Apelor și Pădurilor (-95,9 milioane de lei)
– Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei)
– Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei).

Cu cine a fost discutată rectificarea

Proiectul de rectificare bugetară „a fost realizat în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat și bugetul asigurărilor sociale”, precizează MFP.

Este o diferenţă în ceea ce înseamnă Produsul Intern Brut, care iniţial era estimat la 907,9 miliarde de lei, la prima rectificare 945,1 miliarde lei şi în a doua rectificare, adică azi, la 949,6 miliarde lei. De asemenea, ca să putem să comparăm, în momentul iniţial, la veniturile bugetului general consolidat aveam 287,5 miliarde de lei, la prima rectificare 296,8 miliarde de lei, iar azi 297 de miliarde de lei. La fel, cheltuielile au fost iniţial estimate la 314,5 miliarde la prima rectificare, apoi 324,8 miliarde şi azi la 325,2 miliarde de lei şi, desigur, deficitul a rămas cel estimat iniţial, la 2,97% din PIB.
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor

De ce au fost reduse unele fonduri

Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetării şi Ministerul Educaţiei Naţionale sunt instituţiile care pierd cei mai mulţi bani în urma celei de-a doua rectificări bugetare din acest an, în timp ce Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii primesc cele mai importante suplimentări de fonduri, conform proiectului de rectificare bugetară publicat de MFP.

Finanţele explică faptul că reducerile de fonduri au fost operate „având în vedere gradul (scăzut – n.n.) de execuţie a cheltuielilor, în principal la proiectele finanţate din fonduri europene”.

Reaminitim că, recent, Comisia Europeană a solicitat României o ajustare structurală anuală de cel puţin 1% din PIB având în vedere evoluţiile înregistrate ca urmare a lipsei de acţiuni din partea ţării pentru a-şi corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

Comisia Europeană a atras atenţia că deficitul public al României a crescut de la 0,5% din PIB în 2015 la 2,9% din PIB în 2016 şi este prognozat să ajungă la 3,3% din PIB în 2019, apoi la 3,4% din PIB în 2019 şi la 4,7% din PIB în 2020 – cel mai ridicat deficit din UE.

Consiliul Fiscal poate pronunța doar o „Opinie Preliminară”

„Având în vedere intenția Guvernului de a aproba documentele menționate în ședința programată pentru 23 noiembrie 2018 la ora 11, intervalul de timp aflat la dispoziția Consiliului Fiscal pentru analiza documentelor și elaborarea opiniei solicitate apare în mod evident drept insuficient”, a menționat Consiliul Fiscal în Opinia sa Preliminară, emisă practic în același timp – vineri – în care, la Palatul Victoria, Guvernul aproba proiectul celei de-a doua rectificări bugetare.

REVISTA PATRONATELOR redă în continuare, integral, conținutul documentului reprezentând Opinia Preliminară a Consiliului Fiscal privind a doua rectificare bugetară, postată vineri pe site-ul instituției.

Prima rectificare bugetară consemna deja depășiri de proporții ale plafoanelor obligatorii statuate în Legea nr. 269/2017 și încălcarea tuturor regulilor fiscale instituite de LRFB cu excepția celei referitoare la încadrarea ca procent în PIB a deficitului BGC, această regulă fiind respectată pe fondul revizuirii ascendente a PIB nominal comparativ cu estimarea folosită în construcția bugetară inițială.

Astfel, s-au înregistrat următoarele depășiri ale plafoanelor:
– deficitul BGC (+1,1 miliarde de lei)
– deficitul primar al BGC (+1,1 miliarde lei)
– cheltuielile de personal ale BGC (atât nominal cu +5,1 miliarde lei, cât și ca procent din PIB cu 0,2 pp)
– cheltuielile totale ale BGC, exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori (+10,1 miliarde de lei).

Totodată, s-au consemnat abateri privind regulile care interzic majorarea cheltuielilor de personal și a cheltuielilor totale ale BGC (nete de asistența financiară din partea UE și a altor donatori) cu prilejul rectificărilor bugetare, fiind exceptată situația în care acestea din urmă sunt majorate pentru a asigura serviciul datoriei publice sau plata contribuției României la bugetul UE.

Modificările introduse prin proiectul celei de-a doua rectificări suplimentează dimensiunea nerespectării plafonului în cazul cheltuielilor de personal cu 110,35 milioane de lei (respectiv, depăşirea plafonului nominal al cheltuielilor de personal ale BGC cu 5.194 milioane de lei și al celui ca procent din PIB cu 0,2 pp față de prevederile inițiale ale Legii plafoanelor nr. 269/2017, în condițiile majorării estimării PIB cu 41.700 de milioane de lei față de prognoza existentă la momentul respectiv).

În schimb, în condițiile majorării sumelor provenind din fonduri europene, cheltuielile totale exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori se plasează la un nivel inferior cu 529,8 mil. lei plafonului actualizat statuat de Legea  269/2017.

Majorarea sumelor provenind din fonduri europene are loc în condițiile în care diminuarea sumelor aferente poziției „Sumele primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020” a fost compensată de cele aferente unei poziții nou introduse respectiv „Alte fonduri de la UE” în cuantum de circa 4,2 mld. lei. Aceste sume se referă la proiecte retrospective, realizate inițial din fonduri proprii bugetare și care urmează să fie decontate din fonduri europene.

Asupra acestui aspect Consiliul fiscal va comenta mai pe larg în cadrul opiniei complete ulterior analizei clarificărilor suplimentare transmise de MFP.

De asemenea, deficitul primar prevăzut de propunrea de rectificare este inferior plafonului definit de Legea nr. 269/2017 cu 911,6 mil. lei în condițiile în care revizuirea ascendentă a cheltuielilor cu dobânzile (+1.048,3 milioane de lei comparativ cu prima rectificare, +1.045,6 milioane de lei comparativ cu bugetul inițial) a fost contrabalansată doar parțial de majorarea altor cheltuieli.

Lipsa caracterului constrângător și inoperabilitatea de facto a regulilor fiscale reprezintă aspecte asupra cărora Consiliul fiscal a atras atenția în mod repetat în ultimii ani în contextul opiniilor emise și rapoartelor sale.