-4.9 C
București
joi, 13 februarie, 2025

ALERTĂ! Bugetul pe anul trecut a fost supraestimat: PIB-ul real a fost cu peste 9 miliarde de lei mai mic decât cel pe care a mizat Guvernul | DOCUMENTE

Dată:

Produsul Intern Brut (PIB) realizat în anul 2018 a fost de 940,47 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,1% faţă de anul 2017. Suma este cu 9,13 miliarde de lei mai mică decât a PIB-ului pe care s-a închis execuția bugetul de stat pe anul trecut, arată datele oficiale analizate de REVISTA PATRONATELOR.

Guvernul a prezentat în ianuarie 2019 execuția bugetului de stat pe anul 2018, raportând-o la un PIB de 949,6 miliarde de lei.

Veniturile bugetare, de 295,1 miliarde de lei, erau astfel estimate la 31,1% din (acel) PIB, iar cheltuielile – de 322,4 miliarde de lei – reprezentau 34%. Astfel că deficitul bugetar – de 27,3 miliarde de lei – ar fi reprezentat 2,88% din PIB.

Acum iese la iveală că, potrivit datelor transmise de Institutul Național de Statistică, PIB-ul real al anului trecut a fost de doar 940,4 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că deficitul bugetar a fost, în realitate, de 2,9% din PIB.

Guvernul a greșit, de asemenea, și estimarea de creștere economică pe care construise bugetul anului trecut: mizase pe +4,5%, dar creșterea reală a fost de doar 4,1%, după cum REVISTA PATRONATELOR a relatat într-o analiză recentă.

Industria a tractat economia, construcțiile au frânat-o

Potrivit INS, la creşterea PIB, în anul 2018 faţă de anul 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:
– Industria (+1%), cu o pondere de 23,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,1%;
– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,7%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,9%;
– Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (9,9%);
– Informaţiile şi comunicaţiile, (+0,4%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7%;
– Activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%;
– Impozitele nete pe produs (+1%), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,1%.

„Construcţiile au avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,3%) ca urmare a reducerii volumului lor de activitate cu 5,6%”, arată un comunicat transmis miercuri de INS.

Investițiile și exportul net – alți factori de frânare

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,2% contribuind cu 3,3% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB au avut-o:
– Formarea brută de capital fix (indicator care evidențiază investițiile), cu o contribuţie de -0,7%, consecinţă a reducerii cu 3,2% a volumului său;
– Exportul net (-1,8%), consecinţă a creşterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 8,6%.

REVISTA PATRONATELOR a prezentat recent, într-o analiză sectorială, principalii factori de creștere/frânare a economiei anului 2018.

DOCUMENTE
Statistica detaliată privind PIB pe trimestrul IV și anul 2018 poate fi descărcată de AICI
Execuția bugetului de stat pe anul 2018 poate fi descărcată de AICI

Creșteri modeste în trimestrul IV 2018

Comparativ cu trimestrul III 2018, Produsul intern brut în trimestrul IV 2018 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,7%.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2018 a fost de 28,07 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,1% faţă de trimestrul IV 2017.

„Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul IV 2018, nefiind înregistrate modificări faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 41 din 14 februarie 2019”, a mai precizat INS.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.

Măsuri fiscale și legislative recente: Provocări și schimbări pentru economia României

În ultimele luni, România a adoptat o serie de măsuri fiscale și legislative cu scopul de a sprijini sustenabilitatea financiară a statului și de a răspunde provocărilor economice interne și externe. Aceste schimbări vizează o gamă largă de sectoare, de la impozitarea băncilor și microîntreprinderilor, până la accize și reglementări privind TVA-ul.

Piața Muncii în România: Provocări și Perspective

România se confruntă cu o dinamică intensă pe piața muncii, iar factorii economici, demografici și tehnologici dictează direcția în care aceasta evoluează. Cum afectează aceste schimbări angajatorii și candidații? Care sunt soluțiile pentru viitor? Hai să analizăm împreună!