18.6 C
București
miercuri, 26 martie, 2025

ALERTĂ Deficitul bugetar a sărit pragul de 3% din PIB. În primele 11 luni din 2019, statul a cheltuit cu 37 de miliarde de lei mai mult decât a încasat / UPDATE

Dată:

Execuția bugetului general consolidat, conform datelor operative, s-a încheiat pe primele 11 luni ale anului 2019 cu un deficit de 37,05 miliarde de lei, respectiv 3,56% din Produsul Intern Brut (PIB), arată un comunicat transmis luni de Ministerul Finanțelor.
UPDATE: Bugetul de stat nu a mai avut un deficit de peste 3% din anul 2011, când decalajul venituri/cheltuieli bugetare fusese de 4,3% din PIB.

Din cauza depășirii pragului de 3% din PIB, România riscă o sancțiune numită generic „deficit excesiv” din partea Comisiei Europene, dar noul Guvern și-a asumat acest risc invocând argumentul că fostul Guvern a gestionat defectuos finanțele publice. Noul Guvern și-a exprimat dorința de a negocia cu Comisia pentru a obține o amânare a acestei sancțiuni, devierea fiind temporară.

VENITURI de 289,4 miliarde de lei – 27,5% din PIB

Veniturile bugetului general consolidat sunt în sumă de 289,4 miliarde de lei, reprezentând 27,8% din PIB, comparativ cu 27,5% din PIB în aceeași perioadă a anului 2018.

Față de aceeași perioadă a anului precedent, veniturile au fost cu 10,7% mai mari în termeni nominali, respectiv o creștere cu 27,9 miliarde de lei.

Se înregistrează creșteri, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în cazul încasărilor din contribuții de asigurări (+14,2%, respectiv o creștere cu 12,6 miliarde de lei), impozit pe profit (+12,5%, respectiv o creștere cu 1,9 miliarde de lei), TVA (+9,9%, respectiv o creștere cu 5,3 miliarde de lei), accize (+9,8%, respectiv o creștere cu 2,6 miliarde de lei).

„Încasările din contribuțiile de asigurări au fost influențate de creșterea efectivului de salariați din economie, a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar și de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017, iar veniturile din TVA în creștere cu 9,9% față de realizările aceleiași perioade a anului 2018, ajungând la o valoare de 59,1 miliarde de lei”, menționează Ministerul Finanțelor.

De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 12,4% respectiv o creștere cu 0,65 miliarde de lei.

Se înregistrează scăderi ale încasărilor cu 32,7% față de aceeași perioadă a anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 20,3 miliarde de lei.

CHELTUIELI de 326,4 miliarde de lei – 31,4% din PIB

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 326,4 miliarde de lei (31,4% din PIB), cu 13,5% mai mari față de aceeași perioadă a anului  precedent, arată datele Ministerului Finanțelor.

Cheltuielile de personal sunt cu 19,1% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 18,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cât și la bugetul de stat.
Se înregistrează, de asemenea, creșterea cheltuielilor cu subvențiile cu 10,2%.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 11,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 la 1.100 de lei, și cu 15% de la 1 septembrie 2019, ajungând de la 1.100 la 1.265 de lei, precum și de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 la 640 de lei  (de la 1 iulie 2018) și de la 640 la 704 lei ( începând cu septembrie 2019).

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, „au fost de 33,2 miliarde de lei, cu 26,3% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent”, a mai comunicat Ministerul Finanțelor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.