În urmă cu 15 ani, mai exact pe 16 iunie 2004, au început lucrările la Autostrada Transilvania, iar în contract era prevăzut ca termen de finalizare aceeaşi zi din 2013. Astăzi, puținele tronsoane terminate numără 60,4 kilometri din 415, adică 60.400 de metri. Asta presupune o viteză – medie statistică – de execuție de 11 metri pe zi; dacă s-ar fi construit cu viteza melcului (140 de metri pe zi), Autostrada Transilvania ar fi fost gata înainte de termen, reiese din statisticile oficiale analizate de REVISTA PATRONATELOR.

Să precizăm, în primul rând, că vitezele medii de înaintare ale melcilor oscilează între 140 şi 200 de metri pe zi, în funcție de specie, potrivit datelor disponibile pe mai multe site-uri specializate în analiza comportamentului animalelor.

În al doilea rând, matematica arată că în cele 5.478 de zile (15 ani) care au trecut de la demararea lucrărilor până azi viteza de construcție a fost de doar 11 metri pe zi la Autostrada Transilvania, întrucât acum sunt în folosință doar 60.400 de metri – 60,4 kilometri.

Rezultă că – satistic vorbind – dacă s-ar fi construit cu viteza melcului, să luăm minima de 140 de metri pe zi, cei 415.000 de metri (415 kilometri) ai Autostrăzii Transilvania ar fi fost gata chiar înaintea termenului din 2013, mai exact în opt ani și patru luni de la demarare. Ar fi fost gata, cu viteza melcului, încă din toamna anului 2012…

Melcii aleargă cu 140, construcția de autostrăzi se târâie cu 66 de metri pe zi. Distinși oficiali, nu-i mai jigniți pe melci!

Datele statistice oficiale arată că la finalul anului 2018 aveam în total 823 de kilometri de autostrăzi funcționale. Din acest total, 123 de kilometri fuseseră deja construiți înainte de 1989, ceea ce înseamnă că în România postdecembristă s-au construit 700 de kilometri. Sau, pentru un calcul mai aprofundat, 700.000 de metri de autostrăzi noi.

Asta înseamnă o viteză – medie statistică – de construcţie a autostrăzilor de 66 de metri pe zi în ultimii 29 de ani, mai exact în perioada 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 2018 (700.000 de metri în 10.585 de zile).

Memoria reportofonului arată că distinșii noștri oficiali au declarat de-a lungul timpului că în România autostrăzile s-ar construi „cu viteza melcului” (ultima astfel de afirmație a fost chiar a președintelui țării, Klaus Iohannis), ca un fel de acuzație pentru ritmul lent al acestor investiții.

Iată, însă, că de fapt melcii înaintează, în „drumurile” lor, cu viteze (între 140 și 200 de metri pe zi, în funcție de specie) de cel puțin două-trei ori mai mari decât șantierele noastre de autostrăzi – 66 de metri pe zi!

Păi, dacă șantierele noastre chiar înaintau cu viteza melcului, astăzi aveam undeva între 1.480 și 2.100 de kilometri de autostrăzi. Erau gata, astăzi, toate proiectele mai mici și mai mari, Sibiu-Pitești, Comarnic-Brașov, Brașov-Borș (Autostrada Transilvania, despre care vorbim aici), Târgu-Mureș – Iași etc.

Așa că, distinși oficiali, nu e deloc cazul să-i jigniți pe melci, bieții de ei sunt de cel puțin două ori mai rapizi în deplasări decât sunteți voi și-ai voștri în marile investiții de infrastructură!

Miliarde de euro, pe Apa Sâmbetei

Revenind la Autostrada „Bechtel”, să ne amintim că, în momentul semnării contractului, autorităţile de atunci (Cabinetul Năstase) credeau sincer că 415 kilometri de autostradă care vor traversa munţi şi prăpăstii vor putea fi construiţi cu o cheltuială totală de doar 2,2 miliarde de euro.

Acum, când au trecut 15 ani de la pornirea lucrărilor și trei ani de la termenul stabilit ca limită pentru finalizarea autostrăzii (iunie 2013), nu mai putem decât să constatăm că avem doar puțin peste 60 de kilometri circulabili și o gaură bugetară de aproximativ 1,5 miliarde de euro.

Muzica lui Vivaldi n-a mai  fost benefică

Cei care au participat la festivitatea de tăiere a panglicii inaugurale a Autostrăzii Transilvania, în dimineaţa zilei de 16 iunie 2004, îşi mai amintesc şi acum că excavatoarele au pornit în acordurile muzicii lui Vivaldi.

Explicaţia ar fi aceea că pe un astfel de fond muzical totul se leagă mai armonios, iar cei care-l ascultă dau randamente superioare. Spre exemplu, unii fermieri mai „exotici“ spun că, atunci când le pun vitelor muzică simfonică (în special Vivaldi), acestea dau lapte mai mult şi mai bun.

Ei bine, având în vedere „randamentul“ pe care suntem nevoiţi să-l consemnăm astăzi, după 15 ani de la momentul începerii lucrărilor, se pare că pentru Autostrada Transilvania „Anotimpurile“ lui Vivaldi n-au mai fost benefice. Or fi fost, probabil, benefice pentru melcii din zonă…