Creșterea economică de 5% din trimestrul I 2019 se datorează în special consumului (reflectat de avansurile din comerț și servicii) și revirimentului din construcții, dar a fost frânată de stagnarea producției industriale și mai ales de reducerea dramatică a investițiilor și a exportului net, reiese din statisticile oficiale sectoriale analizate de REVISTA PATRONATELOR.
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat, săptămâna trecută, doar cifrele tip „semnal” referitoare la mersul economiei în trimestrul I 2019, dar în cursul lunii mai a publicat și seriile de date sectoriale privind mersul principalelor domenii de activitate. Aceste date sectoriale dezvăluie, la o analiză mai atentă, din ce este compusă rezultanta generală a creșterii PIB de 5% din primele trei luni ale acestui an.
Pe scurt, aproape toate sectoarele economiei sunt și acum în creștere, dar în industrie a dispărut accelerația. Noroc cu „bujia” adăugată de constructori la motorul creșterii economice, volumul lucrărilor acestora crescând cu un surprinzător 12,5% în primul trimestru din acest an, după o lungă perioadă de recesiune.
Puterea de cumpărare, slăbită de inflație
Cel mai important fenomen resimțit de români în trimestrul I 2019 a fost media scumpirilor – inflația – care a frânat cu patru puncte procentuale creșterea încă agresivă a salariului mediu.
Salariul net a crescut, pe medie, cu 13,7%, dar inflația (martie 2019 / martie 2018) a fost de 4%, fapt care a redus majorarea câștigului real la 9,7%. Cum a mușcat inflația din veniturile românilor – vedeți o analiză publicată recent de REVISTA PATRONATELOR.
În industrie a fost și mai rău: costurile de producție au crescut cu 5,3%, erodând cel puțin cu aceeași proporție marjele de profit ale firmelor, implicit și capacitatea lor de investiții.
Decelerare până aproape de zero în industrie, reviriment în construcții
Statisticile sectoriale centralizate de INS mai arată că producția industrială și-a redus creșterea până la 0,6%, chiar dacă vânzările și cererea de mărfuri au crescut cu aproximativ 6%.
În cealaltă parte a economiei productive, în construcții, recesiunea începută acum mai bine de trei ani pare să se fi încheiat: volumul lucrărilor a crescut, pe medie, cu 12,5% în primele 3 luni din 2019, după ce în 2018 scăzuse cu 4,1% față de 2017, iar în 2017 scăzuse cu 5,4% față de 2016 și în 2016 scăzuse cu 4,8% față de 2015.
Construcțiile rezidențiale (în special, de locuințe) consemnează acum cel mai mare plus, de 27,3%, față de primele 3 luni din 2018.
Sectorul terțiar accelerează: de la plusuri de o cifră la plusuri de două cifre
Datele INS mai arată câteva vești bune și despre sectorul terțiar: creșterile au accelerat de la o cifră în 2018 la două cifre în 2019:
– vânzările de carburanți, de la +3,2% în 2018 la +12,7% în trimestrul I 2019
– comerțul cu mărfuri nealimentare, de la +6,1% la +11,6%
– serviciile pentru populație, de la +5,9% la +17,4%
– transporturile, de la +6,6% la +12,6%
– turismul, de la +8,3% la +12,4%…
Investițiile s-au prăbușit, Guvernul român are mai puțină încredere în România decât străinii
Statisticile centralizate de Ministerul Finanțelor Publice privind execuția bugetară pe primul trimestru din 2019 arată o scădere cu 20% a investițiilor guvernamentale (cheltuielile de capital), pînă la 3,2 miliarde de lei – față de 4,09 miliarde de lei în trimestrul I 2018.
Iar statisticile Băncii Naționale arată o scădere tot cu 20% a investițiilor străine în România, la 1,24 miliarde de euro în primul trimestru din 2019 – față de 1,55 miliarde de euro în trimestrul I 2018.
Surprinzător sau nu, aceste cifre ne arată că guvernul român investește (a se citi are încredere) într-o măsură semnificativ mai mică în România decât străinii: Guvernul de la București a alocat, în primul trimestru din 2019, echivalentul a 0,6 miliarde de euro, practic jumătate din suma alocată de investitorii din străinătate – 1,2 miliarde de euro.
Alarmă: Datele Băncii Naționale nu arată deloc bine!
Pe lângă scăderea investiţiilor directe ale nerezidenţilor în România, Banca Națională a mai raportat doi indicatori macroeconomici importanți, care nu arată deloc bine.
În primul rând, datoria externă a României a crescut cu 397 de milioane euro în primul trimestru din 2019, ajungând la un sold total de 99,8 miliarde de euro. Asta s-a întâmplat chiar în momentul în care se împlineau 30 de ani de când, în martie 1989, România adusese la zero datoria externă – lucru care îndreptățește REVISTA PATRONATELOR să lanseze întrebarea „Ce-ați făcut, hoților, cu O SUTĂ DE MILIARDE DE EURO?!”.
În al doilea rând, mai arată datele băncii centrale, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1,21 miliarde de euro, comparativ cu 1,02 miliarde de euro în perioada ianuarie-martie 2018.
Decalajul dintre încasările și plățile României – deficitul de cont curent – s-a adâncit, astfel, cu 18%.
Încă o frână: deficitul comercial
Un alt indicator important pentru mersul economiei este exportul net, adică balanța comercială importuri/exporturi.
În trimestrul I 2019, această balanță s-a dezechilibrat atât de mult, încât deficitul comercial a atins recordul istoric de 3,6 miliarde de euro (sumă mai mare cu 32,8% decât de cea din trimestrul I 2018), în condițiile în care exporturile au crescut cu 3,2%, iar importurile – cu 7,4%.
E clar că exportul net, încheind și trimestrul I 2019 cu sold negativ, este un indicator care trage în jos creșterea economică.
Mai rău este că acest deficit al balanței comerciale a pus o asemenea presiune pe cursul valutar, încât la începutul anului leul s-a depreciat la cote record și față de euro, și față de dolar. Cu consecințe care deja se văd în mersul economiei din 2019, dar mai ales în mersul prețurilor la produsele din import și în costurile de rambursare a ratelor bancare în valută angajate de români.
Analiștii economici spun că primele semne ale unei recesiuni sunt date de adâncirea decalajelor și de scăderea investițiilor, combinate cu accelerarea peste măsură a consumului din import.
Aceste semne nu par să-i îngrijoreze însă pe cei care, de pe poziții politice, controlează – oarecum – economia…
ECONOMIA ROMÂNIEI ÎN TRIMESTRUL I 2019*
| PIB | +5% |
| Salariul mediu net | +13,7% |
| Prețurile de consum (inflația) | +4% |
| Prețurile din industrie | +5,3% |
| Salariul real | +9,7% |
| Comerțul auto | +5,3% |
| Înmatriculări auto / pasageri | -1,1% |
| Înmatriculări auto / marfă | -0,2% |
| Comerțul cu amănuntul | +8,4% |
| Comerțul angro | +9,6% |
| Comerțul online | +9,8% |
| Comerțul cu alimente | +2,9% |
| Comerțul cu mărfuri nealimentare | +11,6% |
| Comerțul cu carburanți | +12,7% |
| Consumul de energie | -1,6% |
| Resursele de energie primară | -1,9% |
| Resursele de energie electrică | -7,8% |
| Serviciile pentru populație | +17,4% |
| Serviciile pentru firme | +15,1% |
| Comunicațiile | +5,7% |
| Turismul | +12,4% |
| Construcțiile (volum) | +12,5% |
| Construcțiile inginerești | +1,4% |
| Construcțiile rezidențiale | +27,3% |
| Construcțiile nerezidențiale | +16,3% |
| Transporturile | +12,6% |
| Producția industrială | +0,6% |
| Vânzările (cifra de afaceri) din industrie | +6,6% |
| Cererea (comenzile noi) din industrie | +5,6% |
| Exporturile | +3,2% |
| Importurile | +7,4% |
| Deficitul comercial | +32,8% (la 3,6 miliarde de euro) |
| Deficitul de cont curent | +18% (la 1,2 miliarde de euro) |
| Investițiile străine | -20% (la 1,2 miliarde de euro) |
| Investițiile publice (cheltuielile de capital) | -20% (la 3,2 miliarde de lei) |
| Veniturile bugetare | +12,5% (la 74,6 miliarde de lei, 7,3% din PIB) |
| Cheltuielile bugetare | +13,2% (la 80,1 miliarde de lei, 7,8% din PIB) |
| Deficitul bugetar | +22,8% (la 5,4 miliarde de lei, 0,54% din PIB) |
* Evoluții față de aceeași perioadă din anul 2018, seria brută
Surse: Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României
