Creșterea economică a fost de doar 4,1% în 2018 – mult sub potențialul estimat la +4,9% și sub așteptările Guvernului (+4,5%) – din cauza decelerării consumului, dar mai ales pe fondul recesiunii din construcții și al frânelor consemnate în industrie, comerț și servicii, reiese din statisticile oficiale sectoriale analizate de REVISTA PATRONATELOR.
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat, joi, doar cifrele tip „semnal” referitoare la mersul economiei în anul 2018, dar în cursul lunii februarie a publicat și seriile de date sectoriale privind mersul principalelor domenii de activitate. Aceste date sectoriale dezvăluie, la o analiză mai atentă, din ce este compusă rezultanta generală a creșterii PIB de 4,1%.
Pe scurt, după ce în 2017 economia creștea cu 7%, mult peste potențialul calculat la +4,6% pentru acel an, în 2018 am avut o creștere de 4,1% – semnificativ sub potențialul calculat la +4,9%. Cauza: aproape toate sectoarele economiei sunt și acum în creștere, dar în cele mai multe – în special la industrie, comerț și servicii – a dispărut accelerația, iar în construcții 2018 a fost al treilea an consecutiv de scăderi specifice stării de recesiune.
Puterea de cumpărare, slăbită de inflație
Cel mai important fenomen resimțit de români în 2018 a fost media scumpirilor – inflația – care a frânat cu peste 3 procente creșterea încă agresivă a salariului mediu.
Salariul net a crescut, pe medie, cu 12,5%, dar inflația (decembrie/decembrie) a fost de 3,3%, fapt care a redus majorarea câștigului real la 9,2%.
În industrie a fost și mai rău: costurile de producție au crescut cu 4,5%, erodând cel puțin cu aceeași proporție marjele de profit ale firmelor, implicit și capacitatea lor de investiții.
Consecința: puterea de cumpărare/investiții a populației și firmelor a scăzut semnificativ și, odată cu ea, creșterea consumului s-a redus practic la jumătate. Mai exact, de la +10,7% în 2017 la +5,4% în 2018.
Decelerare în industrie, criză în construcții
Statisticile sectoriale centralizate de INS mai arată că producția industrială și-a redus la mai puțin de jumătate creșterea, de la recordul de +8,2% consemnat în 2017 la avansul de doar 3,5% în 2018, chiar dacă vânzările și cererea de mărfuri au crescut cu două cifre (+11,8% cifra de afaceri, respectiv +15,8% comenzile).
În cealaltă parte a economiei, în construcții, recesiunea începută acum mai bine de trei ani nu s-a încheiat nici în 2018: volumul lucrărilor a scăzut, pe medie, cu 4,1% în 2018, după ce în 2017 scăzuse cu 5,4% față de 2016, iar în 2016 scăzuse cu 4,8% față de 2015. Până și construcțiile rezidențiale (în special, de locuințe), care până nu demult erau totuși pe plus, consemnează un minus de 5,5% în 2018.
Și sectorul terțiar frânează: de la plusuri de două cifre la plusuri de o cifră
Creșterile se mențin, e adevărat, în sectorul terțiar (comerț, servicii), însă și acestea au decelerat, de la două cifre în 2017 la o cifră în 2018:
– comerțul cu amănuntul, de la +10,7% la +5,4%
– vânzările de carburanți, de la +12,4% la +3,2%
– comerțul cu mărfuri nealimentare, de la +13,2% la +6,1%
– serviciile pentru populație, de la +15,5% la +5,9%
– transporturile, de la +15,7% la +6,6%…
Încă o frână: deficitul comercial
Un alt indicator important pentru mersul economiei este exportul net, adică balanța comercială importuri/exporturi.
Păi, în 2018 această balanță s-a dezechilibrat atât de mult, încât deficitul comercial a trecut pragul istoric de 15 miliarde de euro (sumă mai mare cu peste două miliarde de euro față de cea din 2017), în condițiile în care exporturile au crescut cu 8,1%, iar importurile – cu 9,6%. E clar că exportul net, încheind și anul 2018 cu sold negativ, este încă un indicator care trage în jos creșterea economică.
Mai rău e că acest deficit al balanței comerciale din 2018 a pus o asemenea presiune pe cursul valutar, încât la începutul lui 2019 leul s-a depreciat la cote record și față de euro, și față de dolar. Cu consecințe care sigur se vor vedea în mersul economiei din acest an.
Analiștii economici spun că primele semne ale unei recesiuni sunt date de aplanarea creșterilor care altădată erau intensive și de adâncirea decalajelor, dar mai ales de decelerarea consumului. Aceste semne – apărute deja – nu par să-i îngrijoreze însă pe cei care, de pe poziții politice, controlează (?!?) economia.
