Vineri, în ultima zi bancară a perioadei în care România a deținut președinția Consiliului UE (1 ianuarie – 30 iunie 2018), cursul euro a fost de 4,73 lei, în creștere cu 1,5% față de prima zi (4,66 lei la 1 ianuarie), însă în interiorul acestui interval au fost atinse și maxime istorice de peste 4,76 lei, arată seriile de date de pe piața valutară analizate de REVISTA PATRONATELOR. Iar efectele acestui puseu valutar se văd și acum în buzunarele românilor, contrazicând fără menajamente mesajele triumfale transmise de diverși politicieni.
La preluarea de către România a președinției Consiliului UE, respectiv la 1 ianuarie 2019, cursul era cotat în jurul valorii de 4,66 lei/euro, pentru ca în mai puțin de două săptămâni să crească la 4,76 lei/euro.
Maximul acestei perioade a fost și maximul tuturor timpurilor, 4,7648 lei/euro, atins în data de 25 ianuarie.
O bună perioadă, euro a evoluat între etajele 4,75 și 4,76 lei, pe fondul disputelor pe marginea Ordonanței 114/2018 – normativ apărut peste noapte, fără consultarea patronatelor și a celorlalți parteneri sociali ai Guvernului – care a dat peste cap aproape întregul mediu de afaceri.
Abia în ultimele săptămâni din această perioadă, după ce efectele OUG 114/2018 au fost atenuate prin OUG 19/2019, dar mai ales după anunțarea datelor privind creșterea economică de 5% din primul trimestru, cotațiile euro s-au calmat și s-au stabilizat pe palierul 4,71/4,73 lei.
Efectele se văd și acum în prețuri, în buzunarul fiecărui român
Creșterea euro, dar și a dolarului american, față de leul românesc, a avut efecte mult mai accentuate în inflație – în media prețurilor – decât în piața valutară.
Astfel, întrucât România a importat masiv alimente, legume și fructe în prima parte a acestui an (a se vedea calculele REVISTEI PATRONATELOR – aproape 2,5 miliarde de euro numai în primele 4 luni din 2019), importuri de produse care s-au adus din străinătate în loc să se consume din producția locală, aceste puseuri ale cotațiilor valutare s-au reflectat direct în prețurile la raft, mai ales la marii retaileri.
Totodată, Topul Scumpirilor din primele 5 luni din 2018, publicat recent de REVISTA PATRONATELOR, arată că majorările cele mai mari de prețuri au fost consemnate exact la acele produse pe care le-am importat: 55% la cartofi, 20% la legume și 16% la fructele proaspete.
Efectele… valutare ale acestei „performanțe” a Guvernului la comanda Consiliului UE se mai văd, desigur, și în ratele bancare plătite de români, și în tarifele de telefonie, ca și în celelalte compartimente ale buzunarului mediu al românilor, unde costurile sunt acum semnificativ mai mari decât erau astă-iarnă.
Toate comunicările triumfaliste, foste și viitoare, care se referă la președinția deținută de România la Consiliul Uniunii Europene pălesc în fața acestor statistici. Îi invit pe politicienii ispitiți să se laude cu eventualele performanțe, vorbind despre această jumătate de an de conducere a prestigioasei instituții europene, să se abțină!
