În anul 2018, România avea o populație ocupată în număr de 8,68 milioane de persoane, din care 1,4 milioane erau lucrători pe cont propriu (întreprinzători, fără angajați) și mai puțin de 90.000 erau patroni (angajatori, cu salariați). Cei mai mulți fondatori de firmă au o vârstă de peste 30 de ani și cel puțin studii liceale, arată statisticile oficiale analizate de REVISTA PATRONATELOR.
Potrivit unui studiu mult mai amplu – „Forța de muncă în România” – publicat recent de Institutul Național de Statistică (INS), din totalul populației ocupate 74,8% sunt salariați, 1% sunt patroni, 16,3% sunt lucrători pe cont propriu și 7,9% sunt lucrători familiali neremunerați.
Numeric vorbind, 6,4 milioane de persoane sunt salariați, 86.890 de persoane sunt patroni, 1,4 milioane de persoane sunt lucrători pe cont propriu și 686.431 de persoane sunt lucrători familiali neremunerați, reiese din datele INS.
Cine e patron și cine e lucrător pe cont propriu
În terminologia statisticienilor, patronul diferă de întreprinzător prin faptul că patronul își desfășoară activitatea în propria firmă având și angajați, în timp ce întreprinzătorul este lucrătorul pe cont propriu care dezvoltă o afacere individuală neavând și angajați.
Astfel, potrivit INS:
– Patron = „persoana care-şi exercită ocupaţia (meseria) în propria sa unitate (întreprindere, agenţie, atelier, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei activitate are angajaţi unul sau mai mulţi salariaţi; în această categorie sunt incluşi şi patronii care sunt, în acelaşi timp, salariaţi în întreprinderea proprie, ca şi titularii de contracte de locaţie de gestiune sau de concesiune care folosesc salariaţi”
– Lucrător pe cont propriu = „persoana care-şi exercită activitatea în unitatea proprie sau într-o afacere individuală, fără a angaja nici un salariat, fiind ajutat sau nu de membrii familiei neremuneraţi; sunt încadraţi la acest statut întreprinzătorii independenţi (vânzătorii ambulanţi, meditatorii, femeile care îngrijesc copii, cărăuşii, taximetriştii particulari etc.), liber profesioniştii (muzicanţii ambulanţi, artiştii plastici, avocaţii), zilierii ocazionali, titularii de contracte de gestiune sau de concesiune care nu folosesc salariaţi, agricultorii individuali sau care lucrează în asociaţii agricole”.
Șapte din 10 patroni au mai puțin de cinci angajați
În anul 2018, din totalul patronilor 69,4% îşi desfăşurau activitatea în întreprinderi mici, cu unul până la cinci salariaţi.
„Cea mai mare discrepanţă pe sexe se constată în rândul patronilor, numărul femeilor din această categorie fiind de 2,7 ori mai mic decât cel al bărbaţilor”, mai arată INS.
Iar lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 24,2% din populaţia ocupată şi locuiau în proporţie de 87% în mediul rural.
În ce domenii investesc patronii
Activitatea preponderentă a patronilor a constituit-o comerţul (39%). Din totalul patronilor, 12,3% se regăseau în industria prelucrătoare, 10,7% în construcții, iar 6,8% în activități profesionale, științifice și tehnice, 6,2% în hoteluri şi restaurante şi 5,1% în transporturi și depozitare, mai arată analiza INS.
Portretul fondatorului de firmă
Analiza profilului fondatorului/managerului pe studii, vârstă și sex apare într-un alt studiu al INS, intitulat „Întreprinderile noi și profilul întreprinzătorilor din România”, ultima ediție – publicată recent – conținând însă date din anul 2017.
Are cel puțin liceul și o vârstă medie de peste 30 de ani
Potrivit acestui studiu, întreprinderile nou create sunt înfiinţate de manageri care au un nivel de instruire preponderent liceal şi universitar (58,2%), iar vârsta acestora se regăseşte majoritar în grupa 30-39 de ani (34,6%).
„În anul 2017, proporţia fondatorilor/managerilor întreprinderilor nou create cu vârsta mai mică de 30 de ani are o creṣtere de 8,4 puncte procentuale faṭă de anul precedent, celelalte grupe de vârstă prezentând uşoare variaţii a ponderilor faţă de situaţia din anul 2016”, arată autorii studiului.
La nivel regional, variaţia în jurul mediei este relativ scăzută, regiunea Vest are o descreştere cu 10,7 puncte procentuale faţă de medie, la grupa de vârstă mai mică de 30 de ani; în regiunea Bucureṣti-Ilfov se observă o descreṣtere la grupa de vârstă cuprinsă între 40 și 44 de ani cu 6,6 puncte procentuale, respectiv o creṣtere de 7,9 puncte procentuale faṭă de medie la aceeaṣi grupă de vârstă în regiunea Vest.
Fondatorul/managerul are, în general, un nivel educaţional superior, această evoluţie accentuându-se în ultimii ani.
Distribuţia întreprinderilor în funcţie de nivelul educaţional al fondatorului/managerului prezintă o schimbare structurală între perioadele 1995-2000 şi 2001-2017.
Până în 2001, ponderea întreprinderilor nou create de întreprinzători cu nivel educaţional primar reprezintă aproximativ 5%, nivelul de educaţie profesional (vocaţional) aproximativ 30%, nivelul de educaţie gimnazial aproximativ 40% şi nivelul liceal şi universitar în jur de 25%.
Din anul 2001, nivelul primar şi cel vocaţional reprezintă împreună o pondere de 20%, cel gimnazial până în 40%, reducându-se în ultimii ani, iar nivelul liceal şi universitar aproximativ 40%, în ultimii ani depăşind 55%.
Fondatorii cu studii liceale şi universitare apar cu ponderi mai mari pentru întreprinderile localizate în regiunea Bucureşti-Ilfov în anul 2017.
Femeile-manager, tot mai puține
Anual, peste jumătate din întreprinderi au fondatori/manageri bărbaţi. Proporţia de femei fondatori/manageri este într-o uşoară descreştere faţă de anul 2016, un procent de 37,8% înregistrându-se în anul 2017.
Cea mai scăzută pondere a femeilor fondatori/manageri se află în regiunea SudMuntenia, iar cea mai ridicată pondere în regiunea Bucureṣti-Ilfov.
Ce făceau întreprinzătorii înainte de a se lansa în afaceri
„Până în anul 2000 exista o pondere de aproape 70% a fondatorilor/managerilor care au activat în categoria muncitori necalificaţi înainte de a crea o nouă întreprindere”, arată studiul INS.
Din 2001 s-a observat o reducere a ponderii acestora până la nivelul de aproximativ 50%, în paralel cu creşterea ponderii celor ce provin din categoria „muncitori calificaţi” sau „profesii tehnice”.
În anul 2017 se observă o creştere accentuată la categoria „muncitori necalificaţi”, precum ṣi o uṣoară descreṣtere la „muncitori calificaţi”, toate celelalte categorii prezentând descreṣteri comparativ cu anul anterior.
Pe plan regional, în anul 2017, regiunea Sud-Est (Oltenia) are cel mai mic procent al fondatorilor/managerilor de întreprinderi care au fost în categoria de „muncitori necalificaţi” înainte de a crea o nouă întreprindere.
Regiunea Bucureṣti-Ilfov are cele mai mari proporţii de „profesiuni tehnice” comparativ cu celelalte regiuni.
În anul 2017, categoria „funcṭii de conducere” prezintă cea mai mare pondere, de 7,4 puncte procentuale, în regiunea Sud-Est, comparativ cu celelalte regiuni, iar regiunea Bucureṣti-Ilfov prezintă fluctuaṭii majore faṭă de medie la majoritatea categoriilor”, au mai arătat autorii studiului INS.
