Acum, după ce toate datele referitoare la mersul economiei în anul 2018 și prognozele referitoare la 2019 au fost exprimate oficial, se pot decanta unele concluzii. Pe baza acestora, REVISTA PATRONATELOR vă propune în premieră o analiză din mai multe unghiuri de vedere: De fapt, încotro se îndreaptă economia României?

Dacă analizăm mersul economiei pe anul 2018 față de 2017 din punctul de vedere academic (economia fiind o știință a echilibrului), atunci nu va exista vreo concluzie care să ne dumirească.
Analizele, seci, asupra datelor oficiale, arată – strict științific – așa:
– Cam toate „frânghiile” de care trag producătorii/vânzătorii pe de-o parte, respectiv cumpărătorii/consumatorii de cealaltă parte sunt extrem de tensionate, lucru nefast pentru economie
– Salariile, implicit și prețurile, au o tendință de creștere nesănătoasă, dar nu din cauza cererii, ci din cauza ofertei. Din cauză că oferta locală este semnificativ mai slabă decât cererea locală
– În contul curent al balanței de plăți s-a instalat un nesănătos deficit (practic, plătim mai mult decât încasăm), și acest deficit este dăunător pentru întreaga economie.

Dacă ne îmbrăcăm în smockingul politicienilor și demnitarilor, o să vedem aceeași economie altfel, respectiv ca pe o „vacă de muls”, pentru că ei – demnitarii/politicienii – sunt principalii beneficiari ai știrilor „de bine”.

În acest caz, cu siguranță totul a fost, este și va fi bun în mersul economiei. Cifrele oficiale, numai bune de lăudat cu ele, le exprimă oficialilor optimiști următoarele:
– Economia României crește constant – apăi nu chiar în proporțiile anunțate/prognozate oficial, da oricum constant și peste media din Uniunea Europeană, respectiv cu cel puțun 4%
– Veniturile oamenilor cresc continuu: Salariul minim pe economie – reglementat de Guvern – crește accelerat cel puțin la bugetari („unde avem noi marele bazin electoral”), dar și salariul mediu pe economie e în ascensiune, ca să nu mai vorbim despre pensii… „Suntem, așadar, într-o repartizare din ce în ce mai bună a plusurilor macroeconomice către oameni, cum am promis noi la alegeri”.

În fine, dacă vedem mersul economiei cu „ochelarii” întreprinzătorilor mai mari și mai mici, atunci trebuie să fim – și investitorii chiar sunt – circumspecți.

Din punctul lor de vedere, economia românească arată așa:
– Suntem într-o țară foarte interesantă, în care profiturile sunt mai mult decât promițătoare
– Suntem într-o țară în care ceea ce s-a „bătut în cuie” azi s-ar putea oricând să se schimbe imediat, de exemplu mâine
– Suntem într-o țară în care regulile se schimbă nu doar în timpul jocului, ci mai ales fără ca noi să știm.

„Nu-i așa că-i mai bine să așteptăm să se limpezească lucrurile și abia apoi să (inter)venim?” –  cam așa arată calculele investitorilor, și nu cred că le putem reproșa ceva.

Cum gândește un întreprinzător

– „Am o mie de euro / dacă i-am pus în bancă, s-ar putea să ies cam pe minus; da dacă finanțez o afacere în România risc mult – numai că și câștigul va fi pe măsură”
– „Am un milion de euro / dacă i-am pus în bancă, s-ar putea să ies cam pe minus; da dacă finanțez o afacere în România risc mult – numai că și câștigul va fi pe măsură”…
Pe această muchie de cuțit sunt nevoiți să-și analizeze întreprinzătorii – străini sau români, deopotrivă – oportunitățile de investiții în România.

Cum îi încurajează Guvernul / mediul de afaceri de la noi, asta nu mai e treaba noastră!

Important este că economia de azi aproape stagnează, și nu din cauză că mediul de afaceri ar fi nefavorabil, ci din cauză că acest climat este volatil sau – mai pe înțeles – instabil, poate chiar labil.
Din cauză că unul și același mediu de afaceri este văzut altfel și de către politicieni, dar și de către întreprinzători. Și, vai, de către patronate!

Dacă s-ar uni aceste viziuni, cu siguranță s-ar putea creiona o strategie. Altfel, nu vom ști niciodată încotro ne îndreptăm și, cu atât mai puțin, cum merge într-adevăr  economia.