Cele mai multe locuri de muncă vacante nu se regăsesc în sectoarele cu cele mai mici salarii (cum era de așteptat), iar numărul de joburi neocupate din statisticile oficiale este mult mai mic decât necesarul de personal estimat de angajatori. REVISTA PATRONATELOR prezintă topul joburilor vacante completat cu salariile medii din aceste sectoare, din care reiese că datele angajatorilor sunt contrazise de statisticile INS.

Pe de-o parte, angajatorii se plâng de o criză acută de personal, necesarul – numai în turism, construcții și agricultură – urcând spre un total de aproape un milion de angajați imposibil de găsit.
De cealaltă parte însă, cele mai recente date anunțate de Institutul Național de Statistică (INS) arată un total pe economie de doar 55.000 de locuri de muncă vacante. Tot INS a mai raportat un total de 352.000 de șomeri în luna iunie, la care se adaugă 234.000 de persoane inactive (care nici nu lucrează, nici nu-și caută de muncă).

Paradoxul joburilor vacante

Să le luăm pe rând:
– Patronatele din turism (hoteluri și restaurante) estimează lipsa de personal la aproximativ 250.000 de angajați, câteva unități chiar și-au întrerupt activitatea din cauza acestei crize; INS anunță, însă, doar 1.923 de locuri de muncă neocupate (vacante) în trimestrul II 2019 pentru acest sector
– Patronatele din construcții estimează lipsa de personal la peste 500.000 de angajați, avertizând că inclusiv marile lucrări de infrastructură riscă blocajul din cauza acestei crize; INS anunță, însă, doar 2.640 de locuri de muncă vacante pentru acest sector
– Și în agricultură, lipsa de personal – mai ales acum, la începerea campaniei de toamnă – este estimată la 200.000 de angajați, dar INS anunță numai 752 de posturi vacante pentru acest sector (!)
– În comerț, domeniu în care se deschid unități noi aproape zilnic, lipsa de personal este estimată la cel puțin 150.000 de angajați, dar INS anunță numai 6.324 de posturi vacante pentru acest sector
– În transporturi și depozitare, unde tinerii pleacă în străinătate imediat ce obțin atestatele pentru astfel de joburi, lipsa de personal este estimată de reprezentanții angajatorilor români la 200.000 de angajați, dar INS anunță numai 3.865 de posturi vacante pentru acest sector.

Se remarcă, așadar, o serie de discrepanțe între cifrele necesarului de personal anunțate de patronate și cifrele oficiale privind posturile vacante anunțate de INS. Am putea spune chiar că ambele părți exagerează: angajatorii în plus, INS în minus – atât la numărul posturilor vacante, cât și la numărul de șomeri. Sau că patronii nu-și anunță toate posturile libere, în timp ce patronatele se lamentează că nu găsesc forță de muncă – scenariu puțin probabil, având în vedere anunțurile de angajare postate la tot pasul.

Paradoxul salariilor

Prima explicație care îți vine în minte când te întrebi de ce 352.000 de șomeri și alte 234.000 de persoane inactive nu ocupă 55.000 de locuri de muncă vacante este că salariile ar fi prea mici pentru a atrage forță de muncă. De aceea, REVISTA PATRONATELOR completează topul joburilor vacante cu salariul mediu pe fiecare ramură afectată.

Și aici se disting câteva paradoxuri. Pe de-o parte, avem domenii în care salariile sunt relativ mici, dar și – potrivit INS – numărul de posturi vacante este mic, relativ ușor de acoperit (hoteluri-restaurante, agricultură, servicii), iar pe de altă parte avem domenii în care salariile sunt mari și în același timp numărul de posturi neocupate este mare (administrație publică, IT&C, intermedieri financiare).

Iată că realitatea din teren, relatată de patronate în conferințe și intervenții publice, este contrazisă de statisticile oficiale.
Angajatorii nu găsesc recepționeri, ospătari, fierar-betoniști, sudori, buldozeriști, oameni pentru prășit sau culesul recoltelor, vânzători, gestionari de magazine, șoferi etc. – dar pe hârtie statul raportează cifre derizorii privind posturile vacante (exemplu: 752 în toată agricultura!) și salarii îndestulătoare pentru potențialii angajați.
Același stat care tocmai a mărit contingentele de lucrători ce pot fi aduși din afara Uniunii Europene și angajați în România, menajând sutele de mii de persoane inactive pe care le consemnează în statisticile oficiale.
Același stat care, atenție, raportează cel mai mare număr de joburi vacante (vz. Administrație publică, apărare, asigurări sociale), la salarii care se apropie de 5.000 de lei lunar net!

TOPUL JOBURILOR VACANTE și salariile medii pe ramură

Sursa: Institutul Național de Statistică, date prelucrate de REVISTA PATRONATELOR

INS: Rata locurilor de muncă vacante a scăzut în trimestrul II 2019

„Numărul locurilor de muncă vacante în trimestrul II 2019 a fost de 55.000, în scădere cu 3.200 faţă de trimestrul anterior și cu 6.400 față de acceași perioadă din 2018. În trimestrul II 2019, rata locurilor de muncă vacante a fost 1,11%, în scădere cu 0,07 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,14 puncte procentuale”, arată un comunicat transmis joi de INS.

Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,48%), respectiv în alte activităţi de servicii (2,39%). La polul opus, cele mai mici valori – atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante – s-au regăsit în industria extractivă (0,28%, respectiv 100 de locuri vacante).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în sectoarele Distribuţia apei & salubritate, Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,47 puncte procentuale pentru fiecare în parte), respectiv în Transport şi depozitare (-0,46 puncte procentuale). La polul opus, cu cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în Intermedieri financiare şi asigurări (+0,43 puncte procentuale), respectiv în Hoteluri şi restaurante (+0,34 puncte procentuale), a mai comunicat INS.

Citiți pe aceeași temă: JURNAL DE CRIZĂ pe piața forței de muncă

În terminologia statisticienilor:
– Numărul locurilor de muncă vacante include numărul posturilor plătite, nou create, neocupate sau care vor deveni vacante și pentru care:
i. angajatorul întreprinde acţiuni concrete spre a găsi un candidat potrivit pentru ocuparea postului respectiv (exemple de acţiuni concrete întreprise de angajator: anunţarea existenţei locului vacant prin serviciile de ocupare a forţei de muncă, publicitate prin ziare, media, internet, contactare directă a posibililor candidaţi etc.);
ii. angajatorul doreşte ocuparea imediată sau într-o perioadă specifică de timp, stabilită de angajator. Perioada specifică de timp se referă la perioada maximă necesară ocupării locului de muncă vacant
– Sunt considerate locuri de muncă vacante „posturile destinate persoanelor din afara întreprinderii (dar pe care pot concura şi persoane din interiorul întreprinderii), indiferent dacă sunt posturi pe durată determinată sau nedeterminată, în program de lucru normal sau parţial”. Posturile ocupate de persoanele care absentează o anumită perioadă de timp (concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului, concedii medicale, concedii fără plată, alte absenţe) se consideră vacante „dacă angajatorul doreşte substituirea pe perioadă determinată (temporară) şi dacă întreprinde acţiuni de găsire a candidaţilor”
– Nu se consideră vacante posturile neocupate „destinate exclusiv promovării persoanelor din interiorul întreprinderii sau instituţiei; la fel, cele din unităţile administraţiei publice blocate printr-un act normativ”
– Rata locurilor de muncă vacante reprezintă „raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovării în interiorul întreprinderii sau instituţiei), exprimat procentual”.