În discuțiile lor pe problemele de politică monetară, membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au menționat că „o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, în contextul deficitelor gemene” (n.n.- deficitele gemene = decalajele dintre importuri și exporturi, pe de-o parte, respectiv dintre încasările și plățile externe, de cealaltă parte), reiese din „stenograma” (minuta) şedinţei conducerii BNR din 7 februarie 2020, publicată vineri pe site-ul băncii centrale.
„O reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, în contextul deficitelor gemene, mai ales în ipoteza unor evoluţii adverse ale mediului internaţional care s-ar suprapune unei eventuale reevaluări a riscului asociat de investitori pieţei financiare locale”, ar fi spus membrii CA al BNR.
Ce argumente invocă bancherii centrali
„Nivelul IRCC s-a redus la începutul trimestrului I 2020 la 2,36 la sută, de la 2,66 la sută în trimestrul IV 2019, iar rata medie a dobânzii la creditele noi şi-a accentuat declinul în luna decembrie 2019, media ei trimestrială continuând astfel să se reducă, mişcările fiind de natură a spori incertitudinile privind transmisia şi conduita politicii monetare”, au spus bancherii centrali.
În acelaşi timp, s-a observat că „rata de schimb a leului a rămas practic stabilă în prima lună a anului curent, în condiţiile relativei calmări a îngrijorărilor investitorilor legate de deteriorarea poziţiei fiscale, coroborată cu diferenţialul considerabil al ratei dobânzii, dar şi ca urmare a persistenţei sentimentului favorabil pe piaţa financiară internaţională, inclusiv pe fondul deciziilor/aşteptărilor privind prelungirea conduitei acomodative a politicilor monetare ale BCE şi Fed, şi a atitudinii unor bănci centrale din regiune”.
Unii membri ai Consiliului au atenţionat însă că, în contextul deficitelor gemene, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, mai ales în ipoteza unor evoluţii adverse ale mediului internaţional care s-ar suprapune unei eventuale reevaluări a riscului asociat de investitori pieţei financiare locale, ceea ce reclamă în continuare vigilenţă din partea băncii centrale”, se mai arată în documentul citat.
DOCUMENT
– Varianta integrală a Minutei ședinței CA al BNR din 7 februarie 2020 poate fi descărcată de AICI
Ce decizii a adoptat BNR: Rezervele minime obligatorii – 6% la valută, 8% la lei
În şedinţa din 7 februarie 2020 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:
– menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an;
– menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;
– reducerea ratei rezervei minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 6 la sută de la 8 la sută începând cu perioada de aplicare 24 februarie -23 martie 2020;
– menținerea ratei RMO pentru pasivele în lei la nivelul de 8 la sută.
„Date fiind evoluția creditului în valută și nivelul adecvat al rezervelor valutare, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 6 la sută de la 8 la sută începând cu perioada de aplicare 24 februarie -23 martie 2020. Măsura vizează inclusiv continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene și ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene”, a explicat Mugur Isărescu, într-un briefing de presă care a urmat ședinței de politică monetară.
„Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile și în condițiile păstrării stabilității financiare”, se mai arată în comunicatul BNR.
Consiliul de Administrație al băncii centrale subliniază că „mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”.
„Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 3 aprilie 2020”, a mai precizat banca centrală.