Necorelarea pregătirii forței de muncă disponibile cu cerințele angajatorilor „sporește presiunile asupra salariilor”, au remarcat membrii Consiliului de Adminstrație al Băncii Naționale a României (BNR), reiese din Minuta ședinței de politică monetară din 8 ianuarie, publicată marți de banca centrală.
Membrii Consiliului de Administrație al BNR au remarcat că „pe piața muncii tensiunile au continuat să crească în trimestrul III 2018, atingând maxime ale perioadei post-criză, în condițiile accentuării ușoare a declinului ratei șomajului BIM, până la un nou minim istoric de 3,9 la sută; totodată, efectivul salariaților din economie a atins noi vârfuri, inclusiv în luna octombrie, în principal pe seama evoluțiilor din sectorul privat”, arată documentul.
„S-au făcut, de asemenea, referiri la soliditatea intențiilor de angajare evidențiate de sondaje de specialitate pentru primele luni ale lui 2019, chiar dacă în atenuare față de trimestrul IV 2018, dar și la emigrația ridicată și la necorelarea pregătirii forței de muncă disponibile cu cerințele angajatorilor, combinație de natură să sporească presiunile asupra salariilor” (sublinierea noastră, RP).
În acest context, au fost punctate „dinamica anuală de două cifre care a continuat să caracterizeze câștigul salarial mediu brut nominal în trimestrul III și în luna octombrie, precum și creșterea consemnată de variația câștigului salarial mediu net real, în condițiile scăderii ratei inflației”.
A fost semnalată și „reluarea parcursului ascendent al dinamicii anuale a costurilor salariale unitare din industrie în luna octombrie, după întreruperea din cursul trimestrului III”.
Conduita politicii fiscale, „o sursă majoră de risc” la adresa inflației
Membrii Consiliului au apreciat că, în contextul analizat, ce include imponderabile din mediul extern, incertitudinile și riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu cresc substanțial.
„O sursă majoră o reprezintă conduita politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019 și conținutul măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2019”, au arătat membrii CA al BNR.
S-a mai remarcat și că „este necesară realizarea unei evaluări cât se poate de cuprinzătoare a implicaţiilor acestor măsuri asupra perspectivei pe termen scurt şi mediu”.
Potrivit documentului citat, unii membri ai Consiliului au atenționat că aceste măsuri guvernamentale „pot exercita efecte semnificative pe termen scurt și mediu asupra activităţii economice, dar și asupra potențialului de creștere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal și structurii cheltuielilor bugetare, cât și prin afectarea comportamentului investițional și al celui de consum”.
Taxa pe Lăcomie „afectează capacitatea băncii centrale de a ține inflația sub control”
S-a acordat atenție taxei pe activele financiare ale instituţiilor de credit, supranumită de Guvern „Taxa pe Lăcomie”, fiind discutate caracteristici și posibile implicații asupra politicii monetare și a procesului de creditare, precum și asupra stabilității financiare și macrostabilității în general.
„Printre altele, membrii Consiliului au considerat că, prin maniera de stabilire, în funcţie de cotaţiile ROBOR, această taxă afectează eficiența și flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea băncii centrale de a ține inflația sub control, care s-au dovedit a fi esențiale pentru readucerea ratei anuale a inflației în intervalul țintei în anul 2018”, arată documentul.
Totodată, s-a arătat că „efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei”.
Unii membri ai Consiliului au sugerat „întrunirea Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială pentru a examina efectele noilor măsuri care privesc sistemul bancar și a face recomandări autorităților publice”.
S-a mai apreciat, în ședința CA al BNR, că „incertitudini în creștere provin din mediul extern, în contextul încetinirii creșterii economiei zonei euro și a celei globale, și al sporirii riscurilor induse la adresa perspectivei acestora de conflictul comercial și de procesul de ieșire a Marii Britanii din UE, precum și de tendința de înăsprire a condițiilor financiare și de volatilitatea pieței financiare internațională. S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a BCE și a altor bănci centrale mari și la atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune”.
Ce decizii a adoptat conducerea BNR
În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou „necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie”.
Totodată, „s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare”, potrivit Minutei BNR.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută.
De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
