4.5 C
București
sâmbătă, 6 decembrie, 2025

Buget 2019 | Statul prognozează o creștere economică de 5,5% și un curs de 4,67 lei/euro, cu decelerarea investițiilor și accelerarea consumului | DOCUMENT

Dată:

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat miercuri proiecția principalilor indicatori macroeconomici, varianta preliminară de iarnă, din care reiese că economia României va crește cu 5,5% în 2019, după ce în varianta de vară estimase creșteri de 5,7%. Indicatorii astfel prezentați – varianta de iarnă – reprezintă fundamentul pe care se construiește bugetul de stat pe anul 2019.

Potrivit CNSP, Produsul Intern Brut pe anul 2019 ar urma să fie de 1.022,5 miliarde de lei, față de 1.017,5 miliarde de lei în estimarea din vară.

Prognoza de inflație s-a menținut la 2,8% pentru 2019, dar cea privind cursul de schimb a fost revizuită la 4,67 lei/euro (față de 4,62 în variantele anterioare).

În schimb, estimarea privind câștigul salarial net crește la 3.085 de lei (față de 2.873 de lei în varianta de vară), cu precizarea că „prognoza include transferul contribuţiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat”, menționată de CNSP.

Creșterea investițiilor – sub 7%

Un recul remarcabil îl înregistrează, în 2019, așteptarea privind investițiile, pe fondul unei ușoare accelerări a consumului.

CNSP anticipează, în varianta de iarnă, că formarea brută de capital fix (investițiile) va crește doar cu 6,9%, față de +8,4% în varianta de vară.

În același timp, avansul consumului final – principalul motor al economiei – va fi de 6,9%, față de 5,6%.

Scade optimismul privind PIB/locuitor

Varianta actuală a prognozei arată un PIB/locuitor de 52.800 de lei (11.306 euro), după ce varianta de vară indicase 56.911 lei (12.372 de euro). O „mișcare” cu atât mai ciudată cu cât pe de-o parte populația scade, iar de cealaltă parte PIB-ul crește, deci – statistic vorbind – și așteptarea privind PIB/locuitor ar trebui să fie semnificativ mai optimistă.

CNSP a mai estimat și un PIB potenţial de 5,1% în 2019 (faţă de 5,4% în varianta de vară) şi un Venit Naţional Brut de 214,5 miliarde de euro.

Deflatorul PIB – indicatorul despre care analiștii spun că este „reglajul fin” al CNSP în gestionarea prognozelor – a fost majorat de la 1,9% în varianta de vară la 2,1% în varianta de iarnă.

Reamintim că, în anul 2018, Comisia Europeană și-a revizuit drastic în jos prognozele pe 2019 pentru România, estimând o creștere economică de doar 3,8%, după ce în prognozele anterioare anticipa creșteri de peste 4%.

DOCUMENT
Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici 2018-2022, varianta de iarnă 2019, poate fi descărcată de AICI

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Motivul real din spatele anulării alegerilor din decembrie 2024

deși susține că a avut „zero finanțare”, autoritățile – ANAF, AEP, SRI, DIICOT – au găsit suficiente indicii care contrazic această versiune: donații masive în bani cash și prin intermediari (inclusiv peste 1 ml­ € doar pe TikTok), plăți către influenceri, campanii coordonate online și cheltuieli mascate. Georgescu nu a răspuns concret în fața legii, invocând lipsa unei documentații complete, dar investigațiile și probele existente implică atât finanțare ilegală, cât și o deturnare a procesului electoral.

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...