Noua prognoză vorbește însă și despre încasări mai mari la Produsul Intern Brut

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit la sfârșitul lunii aprilie multe dintre datele legate de dezvoltarea economică a țării, inclusiv prognoza de creștere economică. Pe scurt, aceasta va scădea în 2022 de la 4,3%, prognoza din iarna trecută, la 2,9%. În elaborarea actualei variante a prognozei de primăvară pentru perioada 2022-2025, CNSP a reevaluat evoluțiile indicatorilor macroeconomici, în contextul conflictului declanșat între Rusia și Ucraina și a sancțiunilor internaționale impuse.

Efectele crizei energetice și ale perturbărilor în lanțurile de aprovizionare, manifestate încă din partea a doua a anului 2021, au fost amplificate în actualul scenariu, luându-se suplimentar în calcul și recentele majorări ale cotațiilor internaționale pentru produsele energetice, cât și a celor agroalimentare, precum şi necesitatea suplimentării deficitului de resurse energetice de provenienţă rusească.

Încetinirea activității economice la nivel european și mondial, conform estimărilor instituțiilor internaționale, induc totodată o decelerare a dinamicii economiei naționale, în special pentru principalele țări partenere din zona euro, noile prognoze ajustând în jos dinamica creșterii economice cu peste 1,5 puncte procentuale. Pe de altă parte, conflictul Rusia-Ucraina a determinat o înrăutățire a indicatorilor comerciali în contextul dependenţei ridicate de gazul rusesc, în timp ce apariția unui nou val pandemic în China ar urma să accentueze blocajele în lanțurile de aprovizionare, afectând în principal industria auto.

Prognoza celor de la CNSP implică ca factor pozitiv atenuarea şocului pandemic, ceea ce a condus la renunţarea restricţiilor începând cu luna martie şi la o creştere a mobilităţii populaţiei. În acest context, este de aşteptat continuarea recuperării de activitate în sectoarele cele mai afectate în perioada crizei sanitare, cum ar fi HoReCa sau sectorul de transporturi. Se menţine însă riscul apariţiei în sezonul rece al unui nou val pandemic sau al unor mutaţii ale virusului.

Analizele efectuate asupra contextului macroeconomic actual relevă un impact așteptat a se manifesta atât asupra puterii de cumpărare la nivelul populației, cât și asupra procesului investițional și al activității agenților economici. Suprapunerea şocurilor (contextul geopolitic, majorările succesive ale preţurilor la energie şi alterarea lanţurilor globale de aprovizionare) accentuează riscurile şi incertitudinile asupra economiei, afectând totodată aşteptările pe termen scurt şi comportamentul mediului de afaceri.

Estimările CNSP pentru anul curent sunt susținute de evoluțiile peste medie ale activităţilor din construcții şi servicii, stimulate de măsurile de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență, cât și de măsurile guvernamentale privind majorarea investiţiilor, dar și de unele servicii, precum activitățile informatice, neafectate de conflictul Rusia-Ucraina sau de criza energetică.

Pe partea cererii, creşterea economică se bazează pe un aport favorabil al formării brute de capital fix şi al consumului privat, deşi dinamicile sunt atenuate faţă de prognoza anterioară, în timp ce exportul net este estimat a-şi diminua contribuţia negativă. Deficitul de cont curent se prevede a se menţine la valori ridicate în anul curent, cauzat de un deficit comercial în creştere, amplificat şi de majorările de preţuri, fiind aşteptat a înregistra corecţii pozitive pe termen mediu.

De remarcat și amănuntul conform căruia noua prognoză merge pe varianta, mai mult decât optimistă, a creșterii Produsului Intern Brut, de la 1.314,5 miliarde de lei la 1.327, 9 miliarde lei, în care domeniul Construcțiilor și cel al Serviciilor ar urma să dețină cele mai mari ponderi.