12.8 C
București
miercuri, 26 martie, 2025

Datoria externă a României a crescut cu peste un miliard de euro în 2018, soldul total ajungând la 98,4 miliarde de euro (48,2% din PIB)

Dată:

Datoria externă a României a crescut în 2018 cu 1,1 miliarde de euro, soldul total ajungând în decembrie 2018 la 98,4 miliarde de euro față de 97,3 miliarde de euro în decembrie 2017, arată datele centralizate de Banca Națională a României – BNR.

Având în vedere că Produsul Intern Brut (PIB) pe anul 2018 este estimat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză la 204,1 miliarde de euro, rezultă că soldul datoriei externe totale, de 98,4 miliarde de euro, a ajuns în decembrie la ponderea de 48,2% din PIB.

Structura datoriei externe arată, potrivit BNR, astfel:
– datoria externă pe termen lung a însumat 67,21 miliarde de euro la 31 decembrie 2018 (68,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,9 la sută faţă de 31 decembrie 2017;
– datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2018 nivelul de 31,25 miliarde de euro (31,7 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,4 la sută faţă de 31 decembrie 2017.

„Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 20,7 la sută în perioada ianuarie-decembrie 2018, comparativ cu 25 la sută în anul 2017”, arată un comunicat al BNR.

Acoperirea, tot mai „subțire”

„Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2018 a fost de 4,9 luni, în comparaţie cu 5,4 luni la 31 decembrie 2017”.

Iar „gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt – calculată la valoarea reziduală – cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2018 a fost de 74,6 la sută, comparativ cu 79 la sută la 31 decembrie 2017”, a mai comunicat BNR.

În terminologia băncii centrale:
Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente
Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată și care nu a ajuns la scadență)
Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți – calculate la valoarea de piață
Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt – calculată la valoarea reziduală – cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.