29.8 C
București
miercuri, 16 iulie, 2025

Deficitul bugetar al României în trimestrul I 2019: Guvernul zice 0,5% din PIB, Eurostat zice 4,5% din PIB. Cine are dreptate?

Dată:

Biroul de Statistică al Uniunii Europene – Eurostat – a publicat vineri un comunicat din care reiese că România a avut în trimestrul I 2019 un deficit bugetar de 4,5% din Produsul Intern Brut (PIB) calculat cu date ajustate sezonier și de 5,5% din PIB calculat cu date neajustate. În replică, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a transmis un comunicat în care precizează că deficitul bugetar a fost, în trimestrul I 2019, de doar 0,5% din PIB.

Potrivit calculelor Eurostat cu date ajustate sezonier, România ocupă primul loc în topul deficitelor bugetare din UE, cu 4,5% din PIB, urmată de Franța cu 3,6% din PIB și de Belgia cu 1,9% din PIB, restul statelor membre având deficite sub 1% din PIB.

Calculele neajustate sezonier ale Eurostat plasează România pe locul 3 în topul deficitelor, țara noastră – cu 5,5% din PIB – fiind devansată de Belgia (8,5% din PIB) și de Franța (8,3% din PIB) și urmată de Grecia (4,2%) și de Italia (4,1%).

Replica Ministerului Finanțelor

„Deficitul bugetar pe primul trimestru al anului 2019 este de 0,5% din PIB”, precizează MFP într-un comunicat pe care REVISTA PATRONATELOR îl redă, în continuare, integral:

„Referitor la comunicatul EUROSTAT privind deficitul bugetar în trimestrul I al anului 2019 pentru România, este necesar să aducem următoarele clarificări:
– Diferența dintre soldurile menționate în comunicatul EUROSTAT și datele publicate lunar pe site-ul MFP provine atât din metodologia de calcul, sistemul european de conturi (SEC) utilizând metoda pe angajamente, cât și din impactul generat conform metodologiei de calcul a deficitelor trimestriale ajustate sezonier, lucru de altfel menționat și în comunicatul EUROSTAT.
– Este important de precizat faptul că valoarea comunicată de EUROSTAT, de 4,5% din PIB trimestrial, este calculată pe baza soldului ESA ajustat sezonier, prin raportare la valoarea trimestrială a PIB. Aceasta reflectă componenta de trend a deficitului bugetar înregistrat în trimestrele anterioare, și raportată la nivelul PIB din trimestrul I, trimestru în care PIB înregistrează de obicei o valoare nominală mai redusă decât în celelalte trimestre ale anului.

Astfel, execuția bugetului general consolidat conform metodologiei naționale la finele trimestrului I al anului 2019 a prezentat un deficit de 0,5% din PIB-ul anual.

De asemenea, în datele publicate de EUROSTAT se observă că același indicator a înregistrat un maxim de 3,6% din PIB în trimestrul I din anul 2018, în condițiile în care deficitul pe întregul an a fost de 3% din PIB. Așadar, datele trimestriale publicate de EUROSTAT nu sunt de natură a explica valorile anuale.

Este de așteptat o ajustare sezonieră pentru următoarele trimestre din 2019, astfel încât să se ajungă pe întregul an la valoarea de sub 3% din PIB a deficitului bugetar.”

Ce arată datele INS

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut în trimestrul I 2019 a fost de 202,8 miliarde de lei. Iar datele MFP arată un deficit bugetar în trimestrul I 2019 de 5,5 miliarde de lei.

Astfel că, raportat strict la cifrele pe trimestrul I, ar rezulta un deficit bugetar de 2,71% din PIB. Raportat, însă, la PIB-ul pe întregul an 2019, estimat tot de MFP – în momentul anunțării execuției bugetare pe trimestrul I – la 1.022,4 miliarde de lei, deficitul bugetar rezultat este, într-adevăr, de 0,54% din PIB.

Atenție, însă, că între timp, execuțiile bugetare ulterioare sunt raportate la un PIB mai mare, respectiv 1.031 de miliarde de lei – revizuit în luna aprilie – pentru anul 2019…

Media deficitelor a scăzut în zona euro și în UE

„În primul trimestru al anului 2019, raportul dintre deficitul public general și PIB a ajustat sezonier a fost de 0,5% în zona euro (EA19), cu o scădere față de 1,1% în al patrulea trimestru al anului 2018. În UE28, deficitul/PIB a fost de 0,6%, în scădere față de 1% în trimestrul precedent”, arată datele comunicate de Eurostat.

„În primul trimestru al anului 2019, veniturile publice totale în zona euro au fost de 46% din PIB, în scădere față de 46,2% în al patrulea trimestru al anului 2018. Cheltuielile publice totale din zona euro au fost de 46,5% din PIB, în scădere față de 47,2% în trimestrul precedent.
În UE28, veniturile publice totale au fost de 44,8% din PIB în primul trimestru al anului 2019, în scădere față de 45% în cel de-al patrulea trimestru al anului 2018. Cheltuielile publice totale în UE28 au fost de 45,4% din PIB, în comparație cu 45,9% în trimestrul precedent”, a mai comunicat Biroul de Statistică al Uniunii Europene.

Zona euro (Euro Area / EA19) include Belgia, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia și Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda.

Uniunea Europeană (UE28) include Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Motivul real din spatele anulării alegerilor din decembrie 2024

deși susține că a avut „zero finanțare”, autoritățile – ANAF, AEP, SRI, DIICOT – au găsit suficiente indicii care contrazic această versiune: donații masive în bani cash și prin intermediari (inclusiv peste 1 ml­ € doar pe TikTok), plăți către influenceri, campanii coordonate online și cheltuieli mascate. Georgescu nu a răspuns concret în fața legii, invocând lipsa unei documentații complete, dar investigațiile și probele existente implică atât finanțare ilegală, cât și o deturnare a procesului electoral.

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...