14 C
București
sâmbătă, 15 martie, 2025

Deficitul comercial, record istoric la două luni: 2,41 miliarde de euro. Cresc presiunile pe cursul valutar

Dată:

Decalajul dintre importuri și exporturi – deficitul balanţei comerciale – în primele două luni din 2019 a fost de 2,41 miliarde de euro, mai mare cu 751,1 milioane de de euro decât cel înregistrat în aceeași perioadă din 2018, arată datele comunicate marți de Institutul Național de Statistică – INS. Valoarea de 2,4 miliarde de euro a deficitului comercial este un record istoric al perioadelor similare din anii trecuți, iar presiunile pe cursul valutar au devenit atât de mari în 2019, încât leul s-a depreciat la cote nemaiîntâlnite.

Adâncirea decalajului dintre importuri și exporturi – deficitul comercial – pune presiuni pe cursul valutar, întrucât pentru a cumpăra mai multă marfă din import e nevoie de mai multă valută, care astfel se apreciază în defavoarea leului românesc.

Reamintim că în anul 2018 deficitul balanţei comerciale a atins recordul istoric anual de 15,13 miliarde de euro, mai mare cu 2,17 miliarde de euro decât cel înregistrat în anul 2017.

Importurile cresc de două ori mai rapid decât exporturile

Potrivit INS, în perioada ianuarie-februarie 2019, exporturile au însumat 11,4 miliarde de euro, iar importurile au însumat 13,81 miliarde de euro. Exporturile au crescut cu 4,8%, iar importurile cu 10,1%, comparativ cu perioada similară din 2018.

În luna februarie 2019, exporturile au însumat 5,89 miliarde de euro, iar importurile 7,04 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,15 miliarde de euro.

Faţă de luna februarie 2018, exporturile din luna februarie 2019 au crescut cu 8%, iar importurile – cu 11,1%.

În perioada ianuarie-februarie 2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48,4% la export şi 36,8% la import) şi alte produse manufacturate (32% la export şi, respectiv, 30,1% la import).

Presiune pe cursul leu/euro: Trei sferturi din comerțul exterior se desfășoară cu UE

Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele două luni din 2019 a fost de 8,87 miliarde de euro la expedieri

şi de 10,29 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 77,9% din total exporturi şi 74,5% din total importuri.

A rezultat, astfel, un deficit comercial – numai cu țările UE – de 1,4 miliarde de euro, de unde și presiunea maximă pe cursul leului față de moneda unică europeană.

Presiune și pe cursul leu/dolar: Deficitul comercial cu țările dinafara UE a urcat la un miliard de euro

Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada analizată a fost de 2,52 miliarde de euro la exporturi

şi de 3,52 miliarde de euro la importuri, reprezentând 22,1% din total exporturi şi 25,5% din total importuri.

Deficitul comercial cu țările extra-europene (practic, cu restul planetei), echivalent cu un miliard de euro numai în primele două luni din acest an, pune presiuni pe cursul leu/dolar, valuta americană fiind principala monedă în care se realizează aceste schimburi externe.

Dolarul american este încă important în economie, deoarece în această monedă sunt plătite importurile din afara UE ale României, mai ales gazul rusesc. Ar mai fi cafeaua, electronicele din SUA și Asia sau articolele aduse din China.

Potrivit metodologiei INS:
– Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord
– Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional
– Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.