În anul 1993, un număr de 337 de localități mai mici și mai mari (orașe și municipii) erau termoficate centralizat, energia astfel furnizată însumând 36,2 milioane de gigacalorii (Gcal). În 2018, doar 73 de localități au mai avut termoficare centralizată, energia furnizată însumând doar 8,7 milioane Gcal, arată statisticile oficiale analizate de REVISTA PATRONATELOR. Asta înseamnă că piața de energie termică a scăzut, în 2018, la mai puțin de un sfert din dimensiunile pe care le avea în urmă cu 25 de ani. Ultima oră: Municipiul Iași tocmai a rămas fără termoficare.

La o primă privire asupra seriilor de date centralizate la Institutul Național de Statistică (INS), se pot observa următoarele:
– nu mai puțin de șapte municipii reședință de județ au renunțat, în această perioadă, la termoficarea centralizată: Reșița, Zalău, Piatra Neamț, Târgu Mureș, Târgoviște, Brăila și Alba Iulia; aflăm că și municipiul Iași tocmai a ajuns, la sfârșitul acestei săptămâni, în pragul dez-termoficării
– peste 250 de orașe mici și mijlocii, dar cu o reală importanță economică locală, nu mai sunt termoficate centralizat
– energia termică distribuită centralizat a scăzut de la 36,2 milioane Gcal în 1993 la 8,7 milioane Gcal în 2018
– în anul 2011 (prima raportare INS în care au fost și nominalizate orașele rămase fără termoficarea centralizată) s-au debranșat localitățile Mizil, Corabia și Calafat
– în anul 2012 – Ocna Mureș, Măgurele și Roșiori de Vede
– în anul 2013 – Eforie, Măcin, Reghin, Alba Iulia
– în anul 2014 – Brăila, Buziaș, Caracal, Curtea de Argeș, Făget, Huși, Onești, Sânnicolau Mare, Târgoviște, Toplița și Târgu Mureș
– în anul 2015 – Reșița, Zalău, Piatra Neamț
– în anul 2016 – Copșa Mică și Fălticeni
– în anul 2017 – Victoria (județul Brașov).

Cum s-au descurcat locuitorii fără termoficarea centralizată

„Diminuarea energiei termice a avut cauze multiple, în principal uzura fizică şi morală a instalaţiilor de producere şi distribuţie a energiei termice cu o vechime în exploatare de 30-40 ani şi debranşarea de la reţeaua centralizată a unui număr mai mare de consumatori”, a explicat INS în comunicatele sale privind utilitățile publice de interes local.

Potrivit INS, consumatorii debranșați „au apelat  la încălzirea cu lemne sau la instalarea de centrale termice proprii”, dar, desigur, e de analizat ce soluții a adoptat fiecare gospodărie, companie și instituție în parte.

ALERTĂ: Iașiul rămâne fără termoficare!

Deputatul PNL de Iași Marius Bodea a declarat, vineri, că oraşul a rămas fără sistemul de termoficare după ce instanţa a decis că centralele şi reţeaua de distribuţie aparţin lichidatorului judiciar.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv, fără nicio altă cale de atac, că Iaşiul nu mai are centrale de termoficare şi reţea de distribuţie, ele aparţinând lichidatorului judiciar care trebuie să le valorifice pe piaţă pentru a plăti creditorii (…) Centrala Electro Termică (CET) 1 şi CET 2 sunt proprietatea CET SA, prin decizia definitivă a ICCJ”, a spus Marius Bodea, citat de presa locală.

Potrivit acestuia, CET SA este firma falimentată din 2014, când i s-a respins planul de reorganizare.

„Datoriile CET SA sunt de 600 de milioane de lei, din care s-au evaluat bunuri ce pot fi valorificate în valoare de 200 de milioane de lei. Aceste bunuri sunt instalaţii, clădiri, din interiorul CET 1 şi CET 2. Primăria a pierdut patrimoniul CET prin decizia ICCJ în luna martie. A încercat o procedură de revizuire a sentinţei, dar aceasta a fost respinsă definitiv”, a mai menționat sursa citată.

Aproximativ 20.000 de consumatori sunt la mâna lichidatorului

Potrivit Cetățeanul.net, lichidatorul CET Iași, Corneliu Mititelu, poate începe vânzarea patrimoniului. Consecinţele sunt dezastruoase pentru oraşul Iaşi.

„Putem deveni Detroit-ul României. Lichidatorul poate vinde active fără de care activitatea de termoficare nu poate fi efectuată în acest moment: instalaţii şi clădiri din cartierul Tudor Vladimirescu şi de la Holboca. Legea îl obligă pe lichidator să valorifice bunurile pentru a plăti creditorii CET, prioritate având creditele garantate”, a mai spus Marius Bodea.

La Iași este vorba despre asigurarea agentului termic pentru circa 20.000 de apartamente, putându-se apela la centrale cu plata în rate, deşi sunt poluante, sau centrale de cartier cu biogaz, dar mai sunt zeci de clădiri instituţionale, cu sute de mii de metri pătraţi ce nu au asigurată o soluţie de back-up, a mai relatat Cetățeanul.net.

Iată că cifra de 264 de localități total debranșate în ultimii 25 de ani – potrivit INS – de la termoficarea centralizată se rotunjește la 265, cu unul dintre municipiile de top ale țării – Iași.
E chiar interesant de urmărit dacă, pe lângă necazurile locale inerente unei astfel de situații, nu cumva a apărut și o anumită oportunitate de investiții. Ce ziceți?