Un sector relativ tânăr din comerțul românesc este vendingul, adică administrarea binecunoscutelor „automate” cu diverse produse de consum instant, de la cafea, snak-uri și sandvișuri până la cărți și cartele telefonice. Operatorii din acest sector s-au decis să se asocieze într-o organizație care, după cum vom vedea, are deja o anumită forță de exprimare ca voce unică: Patronatul Român al Industriei de Vending – prescurtat, PRIV. Ovidiu Tunaru, președintele PRIV, acordă acum unul dintre primele sale interviuri mai ample presei, și ne grăbim să precizăm că acesta este în exclusivitate pentru REVISTA PATRONATELOR.

Ovidiu Tunaru vorbește deschis despre provocările și oportunitățile industriei de vending, arătând că – într-un fel de premieră pentru economia românească – reglementările adiacente acestui sector au fost elaborate și prin consultarea noului patronat. Președintele PRIV este optimist și spune că industria de vending din România se adaptează rapid tendințelor manifestate pe piețele europene și internaționale.

Redăm în continuare, integral, dialogul nostru:

Revista Patronatelor: Recent a intrat în vigoare o lege care îi obligă pe patroni să-și asigure securitatea fizică a activelor. Cum îi afectează acest normativ pe membrii PRIV?

Ovidiu Tunaru: Este important de menționat faptul că hotărârea de guvern în forma actuală este rezultatul unor consultări pe care Ministerul de Interne le-a avut cu reprezentanții asociațiilor de profil, inclusiv cu reprezentanții Patronatulul Român al Industriei de Vending. Această consultare face parte din procesul prin care trece orice act normativ aflat în dezbatere publică, creat cu scopul de a asigura un cadru legislativ predictibil și aplicabil. Ne-am bucurat în mod deosebit să vedem deschidere din partea autorităților publice cu privire la sugestiile de îmbunătățire a proiectului de act normativ.

RP: Există o tendință manifestată de autoritătile din țările occidentale de a limita accesul vendingului în spațiile aglomerate, mai ales din marile centre urbane. Care este atitudinea autorităților din România față de proprietarii de vending din țara noastră?

OT: În România, domeniul este relativ nou și ne aflăm în stadiul de familiarizare cu specificul acestui tip de comerț. Patronatul își dorește dezvoltarea unei relații de bună colaborare cu autoritățile publice și implicarea în procesul de consultare publică în domeniul nostru. Considerăm că astfel le putem pune la dispoziție toate cunoștințele noastre pentru a preîntâmpina luarea unor decizii care să ducă la blocarea sau distrugerea industriei.

RP: Revenind la normativul privind securitatea fizică a activelor (România), există totuși o necesitate de supraveghere: unele automate chiar trebuie supravegheate. Concret, ce fac dacă am introdus bancnotă și aparatul se blochează, mi-a luat banii, nu-mi dă produsul? Nu-i așa că trebuie supravegheat? Cum gestionați acest aspect?

OT: În ceea ce privește exemplul dat de Dvs, putem spune că aceste situații sunt destul de rare, deoarece membrii noștri verifică periodic funcționarea aparatelor și încearcă să preîntâmpine, prin proceduri interne, apariția acestor cazuri. Dacă se întâmplă să fie încasați banii fără remiterea produsului, atunci – pe baza unei sesizări formulate telefonic sau în scris, la datele de contact menționate pe automat – operatorul de vending va restitui suma achitată, conform procedurilor sale interne. Totodată, în cazul blocării unei bancnote în automat, acest lucru se poate costata și prin realizarea unei verificări în log-urile operaționale ale unui echipament. Referitor la introducerea supravegeherii video, legiuitorul nu face referire la echipamentele de tip vending, aceasta fiind o obligație care cade în sarcina administratorilor spațiilor comerciale, în vederea asigurării pazei bunurilor din gestiune, precum și a siguranței clienților.

RP: Pe piața din România am observat câteva tendințe: după cafea, sandwich-uri și sucuri au urmat cartelele prepay, limonada preparată automat, dar și cărti. Ce urmează?

OT: Viitorul industriei de vending depinde în mare măsură de cererea pieței. În general, vendingul din România importă foarte repede tendințele de pe piețele externe, operatorii fiind dornici să testeze noi tipuri de automate pe care le întâlnesc la târgurile de profil din Europa sau din America. Bineînțeles, există și operatori care se implică în dezvoltarea de noi tehnologii, din dorința de a comercializa prin intermediul vendingului cât mai multe tipuri de produse.

RP: Ce vending există în Europa și incă nu există în România?

OT: Operatorii de vending au curiozitatea să vadă cum prind în România noile tendințe, iar nivelul mic al investiției sprijină acest comportament. Piața de vending din România este foarte asemănătoare, dacă nu chiar similară cu cea din Uniunea Europeană din acest punct de vedere, aproape toate tipurile de produse astfel comercializate în străinătate sunt incluse și pe piața românească.

RP: Ce ne puteți spune despre chirii? Sunt mai mari în benzinării, stații de metrou, drumuri naționale (spații administrate public) decât în sediile unor firme private? Cum vi se par aceste diferențe?

OT: Patronatul funcționează având ca principii fundamentale dreptul concurenței și, în acest sens, subliniem obligația companiilor de a-și stabili propriile politici comerciale în mod independent. Patronatul sprijină și încurajează un climat de business sănătos, bazat pe o concurență onestă și corectă. Ceea ce putem spune este că e absolut normal să existe diferențe, iar nivelul chiriilor poate varia ținând cont de arta negocierii, de fluxul de clienți dintr-o anumită zonă și de strategia de închiriere a anumitor spații.

RP: Reglementările care guvernează vendingul din România au apărut în urma consultărilor, sau cum au apărut? Aveți un dialog instituțional pe tema noilor reglementări?

OT: La momentul actual există puține reglementări adresate exclusiv domeniului de vending, acestuia aplicându-i-se, în general, prevederile legale din comerțul produselor și serviciilor existente deja în magazine tradiționale. În ceea ce privește dialogul instituțional, acest lucru este unul dintre cele mai importante obiective ale patronatului, și sperăm să contribuim la dezvoltarea unui cadru legislativ corect, predictibil și aplicabil.

RP: Ce ne puteți spune despre diferențele de preț dintre un produs listat în vending și același produs de pe rafturile din supermarketuri și/sau marketurile mici? Ce anume generează aceste diferențe de preț?

OT: Prețul este stabilit de fiecare comerciant în parte, în funcție de realitatea pieței, de propria strategie și politică comercială, de cheltuielile pe care le are și de cererea și oferta existente în piață.

RP: Vă rugăm să ne prezentați câteva statistici relevante privind industria de vending și potențialul acesteia în România.

OT: Pentru operatorii din industria de vending sau pentru persoanele interesate să activeze în această industrie, astfel de informații nu reprezintă o noutate, această ramură a comerțului fiind destul de ușor de analizat. La acest moment, European Vending Association – asociația europeană profesională ai cărei membri suntem – reactualizează datele statistice la nivelul industriei de vending, urmând ca studiul să fie pus curând la dispoziția fiecărui membru.