Creșterea economică de 4,7% din semestrul I 2019 se datorează în special accelerației din construcții, fiind însă frânată serios de scăderea producției industriale și a exportului net, pe fondul decelerării avansului din comerț și servicii, reiese din statisticile oficiale sectoriale analizate de REVISTA PATRONATELOR.

Institutul Național de Statistică (INS) a raportat, miercuri, doar cifrele tip „semnal” referitoare la mersul economiei în semestrul I 2019, dar în cursul lunii august a publicat și seriile de date sectoriale privind mersul principalelor domenii de activitate. Aceste date sectoriale dezvăluie, la o analiză mai atentă, din ce este compusă rezultanta generală a creșterii PIB de 4,7% din primele șase luni ale anului 2019.

Pe scurt, aproape toate sectoarele economiei sunt și acum în creștere, ca și în trimestrul I, dar în comerț și servicii a dispărut accelerația, în timp ce industria a trecut – alarmant, zicem noi – de la plus la minus. Noroc cu „bujia” adăugată de constructori la motorul creșterii economice! Volumul lucrărilor acestora a crescut cu procentaje surprinzătoare, avansul din primul semestru fiind puternic accelerat față de cel din primul trimestru.

Frână în industrie, reviriment în construcții

Una dintre cele mai nefaste evoluții a avut loc în industrie, unde producția a trecut de la o creștere de 0,6% în trimestrul I la o scădere de 0,6% în semestrul I.

Mai rău e că producția industrială a scăzut, în semestrul I, exact în sectoarele unde era mai mare nevoie de produse: la bunurile de capital (-8%) și la bunurile de folosință îndelungată (-5,4%). Adică la  acele bunuri care sunt utilizate în crearea de plusvaloare!

Bunurile de capital și cele de folosință îndelungată sunt utilajele, echipamentele, instalațiile (de exemplu, mașini-unelte, linii de asamblare, strunguri, computere, mijloace de transport etc.) cu ajutorul cărora firmele fac bani. O scădere a producției tocmai la aceste categorii nu anunță nimic bun pentru viitorul apropiat.

Construcțiile, în schimb, vin să compenseze scăderile din industrie. În sectorul rezidențial (construcția de locuințe), creșterea volumului a fost de 31,8%, iar în cel nerezidențial (depozite, centre comerciale, mall-uri, spații de birouri, clădiri tehnice etc.) avansul lucrărilor a fost de 32,2% în semestrul I, după ce în primul trimestru fuseseră de 27,3%, respetiv 16,3%.

Și la construcțiile inginerești (lucrările de infrastructură) volumul a crescut cu 10% – a se corela cu avansul investițiilor guvernamentale (cheltuielile bugetare de capital), de 12,3%!

Întrebarea este cu ce utilaje, echipamente și instalații (bunuri de capital și de folosință îndelungată) au lucrat constructorii, dacă producția acelor mărfuri industriale scade? Nu cumva au lucrat cu mijloace aduse – cumpărate sau închiriate – din import?

Sectorul terțiar decelerează

Datele INS mai arată și câteva evoluții din sectorul terțiar (comerț + servicii) care se apropie de cota de atenție: creșterile au decelerat în semestrul I față de trimestrul I. Câteva exemple:
– vânzările de carburanți au trecut de la +12,7% în trimestrul I la +5,4% în semestrul I 2019
– comerțul cu mărfuri nealimentare, de la +11,6% la +9,7%
– serviciile pentru populație, de la +17,4% la +15,7%
– transporturile, de la +12,6% la +9,8%
– turismul, de la +12,4% la +10,1%.

Atenție: Iunie, luna basculărilor de la plus la minus!

Decelerările din semestrul I au avut loc în special din cauză că în luna iunie față de luna anterioară (mai 2019) mai multe sectoare au trecut de la creșteri la scăderi. Câteva exemple:
– industria a trecut de la +8,7% în mai (față de aprilie) la -7,6% în iunie (față de mai)
– comerțul cu autovehicule a trecut de la +14% la -3,1%
– comerțul angro a trecut de la +4,9% la -3,7%
– serviciile profesionale (care includ transporturile și comunicațiile) au trecut de la +2,8% la -0,9%
– serviciile pentru populație (care includ turismul, jocurile de noroc și activitățile de îngrijire personală) au trecut de la +1,4% la -0,6%.

Dacă acest trend de scăderi lunare va continua, putem spune că deja avem primele semne concrete de viraj către recesiune.

Investiții: Guvernul român are mai puțină încredere în România decât străinii

Vom trece, în continuare, din economia reală în registrul financiar al economiei. Nici aici nu stăm tocmai bine.

Statisticile centralizate de Ministerul Finanțelor Publice arată o creștere cu 12,3% a investițiilor guvernamentale (cheltuielile de capital), pînă la 7,8 miliarde de lei în primul semestru din 2019 – echivalentul a 1,6 miliarde de euro. Dar statisticile Băncii Naționale arată o creștere cu 30,2% a investițiilor străine în România, la 2,3 miliarde de euro în primul trimestru din 2019.

Surprinzător sau nu, aceste cifre ne arată că guvernul român investește (a se citi are încredere) într-o măsură semnificativ mai mică în România decât străinii: Guvernul de la București a alocat, în primul semestru din 2019, cam două treimi din suma alocată de investitorii din străinătate.

Banca Națională a mai raportat doi indicatori macroeconomici importanți, care nu arată deloc bine.

În primul rând, datoria externă totală a crescut cu aproape 4 miliarde de euro în primul semestru din 2019 (soldul la finalul lunii iunie a ajuns la 103,6 miliarde de euro), aceasta fiind și perioada în care totalul a depășit în premieră istorică pragul de 100 de miliarde de euro. Reamintim că în luna martie 2019 – momentul în care se împlineau 30 de ani de când, în martie 1989, România adusese la zero datoria externă – REVISTA PATRONATELOR a lansat întrebarea „Ce-ați făcut, hoților, cu 100 de miliarde de euro?!”.

În al doilea rând, mai arată datele băncii centrale, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5,1 miliarde de euro în semestrul I, comparativ cu 1,2 miliarde de euro în trimestrul I. Iar față de semestrul I 2018, decalajul dintre încasările și plățile României – deficitul de cont curent – s-a adâncit cu peste 38% (!)

Statul a cheltuit cu aproape 20 de miliarde de lei mai mult decât a încasat

Execuția bugetului general consolidat pe primele 6 luni din anul 2019 s-a încheiat cu un deficit – cheltuieli mai mari decât veniturile – de 19,96 miliarde de lei, respectiv 1,94% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele Ministerului Finanțelor. Practic, statul a cheltuit, în primele 6 luni din 2019, cu aproape 20 de miliarde de lei mai mult decât a încasat.

Pentru comparație, în perioada imediat anterioară – primele cinci luni din 2019 – execuția bugetară fusese încheiată cu un deficit de 14,7 miliarde de lei (1,43% din PIB). Iar în perioada similară din anul trecut – primele 6 luni, respectiv ianuarie-iunie 2018 – execuția bugetară arăta un deficit de 14,9 miliarde de lei (1,61% din PIB).

Încă o frână: deficitul comercial / exportul net

Un alt indicator important pentru mersul economiei este exportul net, adică balanța comercială importuri/exporturi.

În semestrul I 2019, această balanță s-a dezechilibrat atât de mult, încât deficitul comercial a urcat la aproape 8 miliarde de euro (sumă mai mare cu 21,9% decât de cea din semestrul I 2018). Asta în condițiile în care exporturile au crescut cu 2,7%, iar importurile – de două ori mai rapid, respectiv cu 5,7%.

Cât despre comerțul exterior cu alimente, nu mai semnalăm decât atât: deficitul comercial agro-alimentar a atins recordul istoric de un miliard de euro în primul semestru, pe fondul creșterilor fără precedent a importurilor. Vedeți AICI Lista Rușinii cu importurile agroalimentare ale României.

E clar că exportul net, încheind și semestrul I 2019 cu sold negativ, este un indicator care trage în jos creșterea economică.

Mai rău este că acest deficit al balanței comerciale a pus o asemenea presiune pe cursul valutar, încât la începutul anului leul s-a depreciat la cote record și față de euro, și față de dolar. Cu consecințe care deja se văd în mersul economiei din 2019, dar mai ales în mersul prețurilor la produsele din import și în costurile de rambursare a ratelor bancare în valută angajate de români.

Analiștii economici spun că primele semne ale unei recesiuni sunt date de adâncirea decalajelor, combinate cu accelerarea peste măsură a consumului din import. Iată că la toate astea se adaugă și scăderea producției industriale.
Aceste semne nu par să-i îngrijoreze însă pe cei care, din pozițiile ocupate politic, dirijează (controlează ar fi prea mult spus) economia.

 Economia României în semestrul I 2019*

* Evoluții față de aceeași perioadă din anul 2018, seria brută

Surse: Institutul Național de Statistică, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor Publice,
date prelucrate de REVISTA PATRONATELOR