Bugetul alocat Programului Național de Boli Cardiovasculare a crescut de la 99 de milioane de lei în 2014 la 159 de milioane de lei în 2018. Dar „finanțarea acestui program este mult mai mică decât a altor programe naționale și nu oglindește gravitatea și povara pe care patologia cardiovasculară o are asupra pacienților și a sistemului de sănătate”, a declarat luni, pentru REVISTA PATRONATELOR, dr. Andrei Baciu (foto) – medic primar Chirurgie Cardiovasculară.

„În condițiile actuale, abordarea și serviciile existente nu reușesc să reducă mortalitatea cardiovasculară, iar când vorbim de organizare observăm un argument foarte serios în acest sens”, a menționat medicul.

Din 2014 până în prezent, fondurile alocate Programului Național de Boli Cardiovasculare au fost utilizate într-o proportie de 90%-92%, astfel:
– în 2014, dintr-un buget aprobat de 99 de milioane de lei a fost utilizate numai aproximativ 79 de milioane de lei
– în 2015, din 101 milioane de lei a fost utilizat numai aproximativ 90 de milioane de lei
– în 2018, dintr-un buget total de 158 de milioane de lei au fost utilizate numai aproximativ 149 de milioane de lei.

O treime din mortalitatea europeană are cauze cardiovasculare

„Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate la nivel european și global”, a mai spus medicul.

În fiecare an, în Uniunea Europeană, se înregistrează 1,8 milioane de decese din cauză cardiovasculară, ceea ce reprezintă 37% din decesele înregistrate.

Din nefericire, în România, situația este mult mai gravă: 6 din 10 români mor din cauza bolilor cardiovasculare.

„Deși avem programe naționale pentru patologia cardiovasculară, a căror finanțare a crescut pe parcursul ultimilor ani, România nu reușeste să fie la nivelul performantelor europene. Mai mult, sunt zeci și sute de mii de pacienți care pierd ani din viață sau cărora le este afectată calitatea vieții din cauza unei accesibilități scăzute la servicii de prevenție, diagnostic și tratament moderne”, relatează dr. Andrei Baciu.

Doresc să atrag atenția în mod particular la situația celor 1.500-2.000 de copii născuți anual cu malformații cardiovasculare, o bună parte dintre aceștia având nevoie de intervenții chirurgicale corective. Din nefericire, numai o parte dintre aceștia ajung să beneficieze la timp, în România, de tratamentul sau de intervențiile de care au nevoie. Sunt în continuare foarte mulți părinți nevoiți sș caute tratamente pentru copiii lor în spitalele din străinătate. Observăm astfel o situație profund incorectă: deși familiile acestor copii se achită de obligațiile referitoare la plata contribuțiilor pentru asigurările sociale de sănătate, statul nu le poate garanta acestor copii un drept fundamental – dreptul la viață, dreptul la sănătate.
dr. Andrei Baciu, medic primar Chirurgie Cardiovasculară

Transplantul cardiac – raritate în România, normalitate în Europa

De asemenea, pacienții care ajung în decursul timpului să dezvolte o insuficiență cardiacă se lovesc de același acces restrictiv la tratamente și terapii moderne existente în țări central- și vest-europene. Un exemplu în acest sens este cazul pacienților care necesită un transplant cardiac.

„Acum câteva zile, prof. Horațiu Suciu – de la Târgu Mureș – a reușit, împreună cu echipa sa, efectuarea celui de al 5-lea transplant cardiac de anul acesta, Centrul de la Târgu Mureș fiind singurul din România care realizează acest tip de intervenție.

În acelasi timp, țări precum Spania, Germania sau Franța au o adevarată rețea națională de spitale care realizează transplant cardiac, efectuând fiecare câteva sute de astfel de intervenții anual!”, a mai spus medicul.

Atenție: bolile cardiovasculare evoluează silențios! Ce soluții avem

Dincolo de cifre, pentru a atinge performanțele pe care alte țări europene le au, „este necesară dezvoltarea unei abordări comprehensive în privința bolilor cardiovasculare, care să cuprindă în primul rând acțiuni de informare și educare a pacienților la nivel național, cu atât mai mult cu cât bolile cardiovasculare evoluează silențios”, atenționează dr. Andrei Baciu.

Aceste abordări, împreună cu acțiunile de screening, ar permite un diagnostic precoce al pacienților, care și-ar putea salva astfel ani importanți din viață.

Iată că prevenția reprezintă un element extrem de important, fie că este vorba despre prevenția primară, care presupune prevenirea apariției bolilor, cea secundară, care reprezintă depistarea cât mai precoce a bolilor sau de cea terțiară, care presupune prevenirea complicațiilor. „Toate acestea trebuie să joace un rol central în abordarea patologiei cardiovasculare”, a concluzionat medicul Andrei Baciu.

Reamintim că, recent, mai mulți doctori români au lansat programul Medici pentru România – o alternativă pentru medicii cu vechime sau proaspeți absolvenți care au intenția de a părăsi țara pentru a profesa în condiții mai avantajoase.
Inițiatorii programului sunt dr. Andrei Baciu, conf. dr. Victor Costache, Sebastian Burduja și Alexandru Costache.
Programul se adresează, de asemenea, medicilor români care profesează deja în străinătate și care doresc să se întoarcă în țară.