În prima jumătate a acestui an (semestrul I 2019), importurile au crescut cu 5,7% în timp ce exporturile au avansat doar cu 2,7%, iar la achizițiile agricole (alimente, animale vii, băuturi și tutun) România a atins recordul istoric de 3,6 miliarde de euro, arată statisticile oficiale analizate de REVISTA PATRONATELOR.

„În perioada ianuarie-iunie 2019, exporturile au însumat 34,8 miliarde de euro, iar importurile au însumat 42,5 miliarde de euro. Exporturile au crescut cu 2,7%, iar importurile cu 5,7%, comparativ cu perioada similară din 2018”, arată un comunicat al Institutului Național de Statistică – INS.

În consecință, deficitul balanţei comerciale (diferența negativă dintre importuri și exporturi) a fost de 7,6 miliarde de euro, mai mare cu 1,3 miliarde de euro în semestrul I 2019 față de cel înregistrat în semestrul I 2018.

Record istoric la deficitul comercial agricol: peste un miliard de euro

În sectorul agricol, importurile din semestrul I 2019 au însumat 3,6 miliarde de euro, iar exporturile doar 2,5 miliarde de euro, înregistrându-se astfel un deficit de peste un miliard de euro – record al perioadelor similare din istoria recentă a României.

Privite în detaliu, statisticile INS arată că în relația cu țările UE importurile agricole au crescut la 3,1 miliarde de euro, iar – pentru că exporturile au însumat doar 1,5 miliarde de euro – deficitul agricol a fost de 1,6 miliarde de euro.
În plus, importurile de alimente și animale vii din UE au crescut cu 11,5%, dar exporturile au scăzut cu 2,4%.

Reamintim că REVISTA PATRONATELOR a publicat recent Lista Rușinii cu importurile agricole ale României: brânză, caș, ceapă, praz, roșii, cartofi, lână, grâu, mere, gutui, porumb, apă minerală…

Comerțul exterior al României: 75% cu UE, 25% cu restul planetei

Potrivit INS, valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primul semestru 2019 a fost de 26,9 miliarde de euro la

expedieri şi de 31,9 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 77,1% din total exporturi şi 75% din total importuri.

Iar valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada analizată a fost de 7,9 miliarde de euro la exportur şi de 10,6 miliarde de euro la importuri, reprezentând 22,9% din total exporturi şi 25% din total importuri.

Altfel spus, trei sferturi din schimburile noastre comerciale se desfășoară cu celelalte 27 de țări UE și doer un sfert cu tot restul planetei, unde se includ piețe uriașe ca SUA, China, Federația Rusă și cele din Orient.
Desigur, aceasta nu e o noutate a anului 2019, nici măcar a ultimilor 10-20 de ani, dar fenomenul ne arată comoditatea cu care este tratată problema comerțului exterior de către oficialii aflați la butoanele economiei. Arată un potențial extrem de generos pe care numai unii exportatori îl fructifică, în timp ce oficialii se mulțumesc cu declarații, unele fascinante, pe această temă.

În fine, să nu uităm că adâncirea decalajului dintre importuri și exporturi – deficitul comercial – pune presiuni pe cursul valutar, întrucât pentru a cumpăra mai multă marfă din import e nevoie de mai multă valută, care astfel se apreciază în defavoarea leului românesc.

În terminologia statisticienilor:
– Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă „preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord”
– Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă „preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional”
– Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. Soldul negativ al balanţei comerciale se numeşte deficit, iar cel pozitiv se numeşte excedent.