Volumul de masă lemnoasă recoltată a crescut cu 6,3% în anul 2018 faţă de anul precedent, fiind tăiate 181.567 de hectare de pădure, din care 3.435 de hectare tăieri rase, însă fondul forestier național a crescut la 6,58 milioane de hectare, arată datele centralizate de Institutul Național de Statistică – INS.

Strict statistic vorbind, din cifrele arătate mai sus reiese că în fiecare zi din cele 365 ale anului 2018 au fost tăiate – în medie – 497,4 hectare de pădure, din care 9,4 hectare au fost tăiate la ras.
Sau, dacă vreți, în 2018 au fost defrișate mai mult de 20 de hectare pe oră, din care aproape 4.000 de metri pătrați – la ras.

„Fondul forestier național la 31 decembrie 2018 a înregistrat o creştere de aproximativ 0,3%. Această creștere se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite (Legea nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic)”, arată un comunicat al INS.

Topul regional al defrișărilor

Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare NORD-EST (28,2% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), urmată de regiunea de dezvoltare CENTRU (21,3%) şi într-o proporţie mai mică de regiunile de dezvoltare NORD-VEST (14,0%), VEST (12,8%), SUD-MUNTENIA (9%), SUD-VEST OLTENIA (7,4%), SUD-EST (6,9%) şi BUCUREŞTI-ILFOV (0,4%).

„Suprafața pădurilor reprezintă 97,5% din fondul forestier național, iar suprafaţa regenerată a scăzut cu 3,5%”, menționează INS.

Topul regional al fondurilor forestiere

Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată a acestuia în regiunile de dezvoltare CENTRU (19,3% din totalul fondului forestier) şi NORD-EST (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare VEST (16,1%), NORD-VEST (15,2%), SUD-VEST-OLTENIA (12,4%), SUDMUNTENIA (10,0%), SUD-EST (8,4%) şi de BUCUREŞTI-ILFOV (0,4%).

Cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare NORD-EST (26,0% din suprafaţa totală regenerată) respectiv NORD-VEST (18,0%), urmate de regiunile de dezvoltare CENTRU (16,6%), VEST (11,9%), SUD-EST (9,5%), SUD-MUNTENIA (9,0%), SUD-VEST OLTENIA (8,6%) şi BUCUREŞTI-ILFOV (0,4%), a mai transmis INS.

În terminologia statisticienilor:
– Fondul forestier reprezintă totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafață, conform operațiunilor de intrări-ieșiri efectuate în condiţiile legii, indiferent de forma de proprietate
– Suprafaţa pădurilor reprezintă terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 hectare, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m la maturitate în condiţii normale de vegetaţie
– Masa lemnoasă recoltată reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior din partizile aferente anului de producţie pentru care se întocmeşte cercetarea statistică, recoltat până la data de 31 decembrie a anului respectiv. Nu constituie masă lemnoasă recoltată, masa lemnoasă rămasă pe picior
– Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, prin care se urmăreşte în principal asigurarea regenerării acestora pe cale naturală şi realizarea unor structuri optime sub raport funcţional
– Tăierile rase reprezintă extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere, regenerarea pădurii realizându-se pe cale artificială, prin împăduriri
– Regenerarea reprezintă procesul prin care se instalează o nouă generaţie de arbori forestieri, ce înlocuieşte generaţia vârstnică, proces care se poate realiza pe cale naturală sau artificială.