În trimestrul I 2019, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată (după numărul zilelor lucrătoare) a înregistrat o rată de creştere de 4,16% faţă de trimestrul precedent şi de 16,35% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, arată datele centralizate de Institutul Național de Statistică – INS. În luna martie, chiar dacă pentru angajatori creșterea costurilor cu forța de muncă a fost de peste 16%, salariul mediu net pe economie (partea din câștig primită de angajați) a crescut doar cu 13,7%, lucru care evidențiază presiunea fiscală ce apasă asupra muncii în România.

„Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă (înformă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activităţile economice”, arată un comunicat al INS.

Efectul Ordonanței 114: Costurile cu angajații de la stat au crescut cel mai mult

Cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile de învăţământ (32,51%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (25,83%).

Majorările arătate mai sus sunt, potrivit INS, „efectul aplicării prevederilor legale: HG nr 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene și Legea Cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”.

Aceste activităţi au fost urmate de cele de spectacole, culturale şi recreative (20,97%), construcţii (18,58%), respectiv industria extractivă (18,22%).

Creşterea cea mai mică a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-a înregistrat în tranzacţii imobiliare (5,15%).

„Creşterea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent pentru componenta cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 16,43%, iar pentru componenta cheltuielilor indirecte (non-salariale) a fost de 13,41%”, menționează INS.              Semnificația literelor / denumirea activităţilor:
              B – Industria extractivă
              C – Industria prelucrătoare
              D – Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
              E – Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
              F – Construcţii
              G – Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor
              H – Transport şi depozitare
              I – Hoteluri şi restaurante
              J – Informaţii şi comunicaţii
              K – Intermedieri financiare şi asigurări
              L – Tranzacţii imobiliare
              M – Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
              N – Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport
              O – Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public
              P – Învăţământ
             Q – Sănătate şi asistenţă socială
             R – Activităţi de spectacole, culturale şi recreative
             S – Alte activităţi de servicii

Creșteri masive și în iarna 2019 față de toamna 2018

Faţă de trimestrul IV 2018, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în majoritatea activităţilor economice, a mai anunțat INS.

Cea mai semnificativă creştere s-a înregistrat în învăţământ (25,58%), ca urmare a aplicării prevederilor legale, dar şi a vacanţei şcolare şi, în consecinţă, a diminuării timpului efectiv lucrat.

Creşteri importante au cunoscut şi activităţile de construcţii (11,01%), spectacole, culturale şi recreative (9,36%), hoteluri şi restaurante (9,04%).

Cele mai accentuate scăderi ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) au avut loc în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-6,97%) şi în transport şi depozitare (-3,60%).

„Faţă de trimestrul anterior, creşterea componentei cheltuielilor directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 4,23%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 1,40%”, precizează INS.

În REVISTA PATRONATELOR mai puteți citi, pe această temă, și editorialul JURNAL DE CRIZĂ pe piața forței de muncă, în care am arătat că România are 58.200 de joburi neocupate la 345.000 de șomeri și că peste 234.000 de persoane nici măcar nu-și caută de lucru.

Cum se distribuie sarcina impozitelor și contribuțiilor sociale între angajați și angajatori

1) CAM se distribuie astfel:
– 15% la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale;
– 20% la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
– 5% la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
– 40% la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) pentru plata concediilor medicale;
– 20% la bugetul de stat, într-un cont distinct.

În terminologia statisticienilor:
– Indicele trimestrial al costului orar al forţei de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendinţelor costurilor orare suportate de angajator cu forţa de muncă salariată
– Costul total cu forţa de muncă reprezintă totalitatea cheltuielilor – directe şi indirecte – suportate de angajator cu forţa de muncă salariată. Conform metodologiei europene, sunt excluse cheltuielile suportate de angajator cu formarea profesională a angajaţilor, recrutarea personalului şi echipamentul de protecţie
– Costul total exclusiv premiile ocazionale reprezintă totalitatea cheltuielilor directe şi indirecte suportate de angajator cu forţa de muncă salariată, conform definiţiei mai sus descrise, din care se scad premiile plătite ocazional, la alte perioade decât se face plata câştigului salarial în mod obişnuit (ex. premiile trimestriale, semestriale, pentru performanţe deosebite, individuale sau colective, primele de vacanţă pentru anul in curs, al 13-lea salariu)
– Cheltuielile directe cu forţa de muncă includ sumele brute plătite din fondul de salarii pentru timpul lucrat (inclusiv premii), pentru timpul nelucrat, drepturile în natură ca remunerare a muncii (potrivit prevederilor din contractele colective de muncă), sumele brute plătite salariaţilor (ca stimulente) din profitul net realizat de unitate, sumele brute plătite din alte fonduri (inclusiv drepturi în natură) acordate conform legislaţiei în vigoare. În cheltuielile directe cu forţa de muncă se cuprind şi contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate suportate de angajat
– Cheltuielile indirecte cu forţa de muncă includ contribuţiile angajatorului la fondurile de asigurări şi protecţie socială, sumele brute plătite salariaţilor care părăsesc unitatea (ieşire la pensie, transfer, detaşare etc.), sumele brute plătite pentru întreruperi ale lucrului neimputabile salariaţilor, alte cheltuieli cu forţa de muncă
– Costul mediu orar al forţei de muncă reprezintă raportul dintre cheltuielile angajatorului cu forţa de muncă şi timpul efectiv lucrat
– Timpul efectiv lucrat cuprinde numărul total de ore lucrate în program normal de lucru şi numărul de ore lucrate suplimentar (în zilele lucrătoare, peste programul normal de lucru şi în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi alte zile nelucrătoare).