15.9 C
București
luni, 13 aprilie, 2026

Industria și consumul populației au tractat cel mai mult economia în primele 9 luni din 2018, construcțiile și investițiile au frânat-o

Dată:

Industria, comerțul și consumul populației au contribuit cel mai mult la creșterea economică din primele 9 luni ale anului 2018, în timp ce construcțiile și formarea brută de capital – investițiile – au avut contribuții negative, arată statisticile oficiale.

În perioada ianuarie-septembrie 2018, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut comparativ cu perioada similară din 2017 cu 4,2%, însumând 663,2 miliarde de lei preţuri curente, arată un comunicat transmis vineri de Institutul Național de Statistică – INS.

Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea PIB

La creşterea PIB, în perioada ianuarie-septembrie 2018 faţă de perioada ianuarie-septembrie 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei.

Potrivit INS, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele resurse:
– Industria (+1,1%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB şi al cărei volum  de  activitate s-a majorat cu 4,4%;
– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,6%), cu o pondere de 18,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,1%;
– Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,6%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,5%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (10,6%).O contribuţie pozitivă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (+1,0%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor de 110,4%.

Construcţiile au avut un impact negativ la creşterea PIB (-0,2%) ca urmare a reducerii volumului lor de activitate cu 4,6%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5% contribuind cu +3,1% la creşterea PIB.Un impact negativ la creşterea PIB l-au avut:
– Cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice, cu o contribuţie de -0,2%, consecinţă a reducerii cu 1,4% a volumului său;
– Formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de -0,2%, consecinţă a diminuării volumului său cu 1,1%;
– Exportul net (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 5,9% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (9,1%).

Creștere de 1,9% în trimestrul III

Datele INS mai arată că, în trimestrul III 2018, PIB a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,9% comparativ cu trimestrul II 2018, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,3% pe seria brută şi cu 4,1% pe seria ajustată sezonier

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier –  estimat pentru trimestrul III 2018 a fost de 239,76 miliarde de lei preţuri curente, a mai comunicat INS.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.