În ultimele luni, România a adoptat o serie de măsuri fiscale și legislative cu scopul de a sprijini sustenabilitatea financiară a statului și de a răspunde provocărilor economice interne și externe. Aceste schimbări vizează o gamă largă de sectoare, de la impozitarea băncilor și microîntreprinderilor, până la accize și reglementări privind TVA-ul.

Impozit suplimentar pentru bănci

În cadrul noilor măsuri fiscale, autoritățile române au introdus un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri a băncilor, care va fi aplicat pe parcursul anilor 2024 și 2025. Începând cu 2026, acest impozit va fi redus la 1%. Măsura a fost criticată de unii actori din sectorul financiar, însă guvernul susține că aceasta este necesară pentru a face față deficitului bugetar și pentru a sprijini investițiile publice.

Modificări în impozitarea microîntreprinderilor

Una dintre modificările majore vizează micile afaceri, cu un impact semnificativ asupra companiilor din acest sector. Deși România a promovat un regim fiscal favorabil pentru microîntreprinderi, începând din 2024, impozitarea acestora va fi revizuită, cu scopul de a colecta mai mult venituri la bugetul statului. Aceasta vine într-un context în care economia românească se confruntă cu o volatilitate mare, iar guvernul încearcă să își regăsească echilibrul fiscal.

Creșterea TVA pentru anumite produse și servicii

O altă schimbare semnificativă a fost creșterea TVA-ului pentru anumite bunuri și servicii. De exemplu, TVA-ul pentru casele de până la 120.000 de euro a fost majorat de la 5% la 9%. Această măsură va afecta în mod direct piața imobiliară, dar autoritățile speră că va contribui la echilibrarea deficitului bugetar.

Accize suplimentare

Noile reglementări au introdus accize suplimentare pe produse cu conținut ridicat de zahăr, precum băuturile răcoritoare, dar și majorări ale accizelor pentru tutun și alcool. Aceste măsuri sunt menite să reducă consumul acestor produse dăunătoare, dar și să sprijine bugetul de stat, care se află sub presiune în contextul creșterii datoriei publice.

Avertismente privind deficitul bugetar

În luna iulie 2024, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a tras un semnal de alarmă privind riscurile unui deficit bugetar de 7% până la sfârșitul anului. De asemenea, a subliniat că România va trebui să adopte măsuri suplimentare în 2025 pentru a corecta această situație, inclusiv prin posibile creșteri de taxe.

Apeluri pentru responsabilitate fiscală

Blocul Național Sindical (BNS) a transmis un mesaj guvernului, cerând mai multă responsabilitate în politicile fiscale și bugetare. BNS a subliniat creșterea datoriei publice și a deficitului bugetar în prima jumătate a anului 2024 și a solicitat măsuri de corecție rapidă pentru a evita o criză economică mai gravă.

Aceste măsuri reflectă încercările guvernului român de a face față crizelor economice și de a asigura stabilitatea financiară a țării pe termen mediu și lung. Deși aceste schimbări pot aduce beneficii pentru economia națională, ele vin și cu provocări semnificative pentru cetățeni și afaceri. Rămâne de văzut în ce măsură aceste măsuri vor fi implementate cu succes și care va fi impactul lor real asupra economiei.