11.1 C
București
joi, 27 martie, 2025

Oamenii de afaceri japonezi, interesați de vinurile românești

Dată:

Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), a avut o întâlnire cu o misiune economică din Japonia, din regiunea Kumamoto (5 firme), condusă de Fujio Matsumoto, fondatorul Camerei de Comerț și Industrie România-Japonia. La eveniment au participat, de asemenea, E.S. Radu Șerban, fost ambasador al țării noastre în Japonia, prof. dr. ing. Ion Hohan, președintele Secțiunii Servicii a CCIB, George Vodislav, directorul general al Camerei bucureștene, precum și Seiji Koyama, director în cadrul Camerei de Comerț și Industrie Kumamoto.

Principalele obiective ale întrevederii au vizat o mai bună cunoaștere de către oaspeţi a mediului economic din România, identificarea unor oportunități de afaceri în țara noastră, precum și stabilirea unor relații de colaborare cu CCIB, în vederea obținerii de informații utile despre piață și organizării de evenimente de promovare a celor două comunități de afaceri.

În deschiderea întâlnirii, Sorin Dimitriu a vorbit despre activitatea CCIB, organizaţie reprezentativă pentru mediul de afaceri al capitalei, cu deschidere şi recunoaştere internaţională, despre strategia de relaţii externe a Camerei bucureştene, precum și despre mediul de afaceri românesc.

Conducătorul delegației nipone, Fujio Matsumoto, a subliniat potențialul de dezvoltare al relațiilor  economice și comerciale româno-japoneze, punctând faptul că oportunitățile oferite de cele două piețe sunt insuficient exploatate. În context, reprezentantul CCI România-Japonia și-a exprimat speranța ca această primă întâlnire constituie un bun prilej pentru a înțelege mai bine comunitatea de afaceri românească și de a identifica oportunități cu șanse reale de valorificare.

Membrii delegației japoneze au subliniat interesul pentru: importul de vinuri, inclusiv vinuri spumante, produse cosmetice, îndeosebi creme de față și de mâini, distribuția în România de pudră de cartof dulce, utilizată în sectorul de cofetărie și patiserie, dar și pentru stabilirea unor colaborări la nivel universitar. Oamenii de afaceri niponi au apreciat calitatea bună a produselor românești, însă au fost de părere că este nevoie de o strategie de marketing coerentă, adaptată pieței locale și susținută de personalități din țara noastră, cu notorietate pe piața japoneză.

În ceea ce priveşte dezvoltarea colaborării comercial-economice între cele două țări, în opinia preşedintelui CCIB, organizarea la București a unei „Zile a Oportunităților de Afaceri” dedicate Japoniei, a unei „Săptămâni a produselor nipone”, dar și a unor serii de întâlniri B2B, pot constitui pași eficienți în vederea unei mai bune cunoşteri reciproce şi a valorificării cu succes a unor oportunităţi de business. În principiu, s-a convenit ca posibilă o nouă misiune economică japoneză în cursul lunii octombrie a.c. Potrivit prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, aceste evenimente, care permit o identificare corectă a domeniilor de interes, pot fi urmate de o misiune economică organizată de Camera bucureșteană în Japonia.

În cadrul întâlnirii, preşedintele CCIB a recomandat firmelor nipone interesate de piaţa noastră să apeleze la Camera bucureşteană pentru a avea succes în acest demers şi a se feri de eventuale pericole ce decurg dintr-o insuficientă cunoaştere a particularităţilor pieţei româneşti.

În 2017, statistica română indica un vârf al schimburilor comerciale româno-japoneze de 650,4 milioane USD, din care exportul românesc în Japonia s-a cifrat la numai 262,7 mil. USD, în timp ce importurile au însumat 387,7 mil. USD. Deși are un potențial semnificativ, Japonia ocupă doar locul 25 între statele investitoare în România, cu un număr de 356 firme înregistrate, cu un capital social total subscris de 254 mil. USD.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.