18.6 C
București
miercuri, 26 martie, 2025

Patronatele bancare cer să nu se generalizeze acuzaţiile de neplată a impozitului pe profit

Dată:

 

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) reacţionează, într-un comunicat transmis vineri, faţă de acuzaţiile că unele bănci fie îşi externalizează profiturile, fie înregistrează pierderi în mod voit pentru a se sustrage plăţii impozitului pe profit.

ARB şi CPBR consideră că în situaţia în care autorităţile au identificat sau vor identifica orice fel de abateri la unele instituţii de credit, acestea „trebuie clarificate şi soluţionate individual, nu prin anatemizarea întregului sector bancar”.

Instituţiile de credit „au fost şi rămân deschise să se angajeze în discuţii constructive si edificatoare la nivel de conţinut cu autorităţile competente, individual sau prin organizaţiile de reprezentare ale sectorului bancar”, se marată în comunicatul comun al celor două organizaţii.

Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Patronatelor Bancare din România sunt îngrijorate de faptul că acuzaţiile vehiculate în ultima perioadă asupra sectorului bancar în general pot afecta încrederea în sistemul bancar pe de o parte, însă şi încrederea băncilor în climatul general de afaceri a cărui predictibilitate este afectată.

„Pierderile financiare raportate de instituţiile de credit din România se datorează crizei financiare globale. Mai mult, amintim faptul că aceste pierderi raportate au avut drept consecinţă necesitatea suplimentării capitalului social, acestea reprezentând sume deloc neglijabile care au intrat în România. Pierderile băncilor au fost suportate exclusiv de către acţionarii acestora, iar aportul de capital la nivelul sistemului bancar a fost de 3,5 miliarde de euro în perioada 2008-2016. Reiterăm că sectorul bancar din România a traversat criza financiară globală fară ca un singur leu să fie cheltuit de către statul român, cum a fost cazul în alte 23 de ţări membre ale Uniunii Europene”, arată cele două organizaţii.

Potrivit acestora, la solicitarea autorităţilor, băncile europene relevante reprezentate şi în ţara noastră şi-au păstrat expunerea pe România prin binecunoscutul Acord de la Viena, sprijinind statul român inclusiv prin finanţarea datoriei publice într-o perioadă în care finanţarea din piaţa externă se blocase.

„Aşa cum am menţionat deja, dincolo de efectele crizei, profiturile reduse ale sectorului bancar au avut drept cauză şi eforturile pentru reducerea riscului de credit prin acoperirea creditelor neperformante cu provizioane, de reducere a dobânzilor, însă şi de schimbare a modului de calcul prin conversia la standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS) începând cu anul 2012. Măsurile au avut la bază reglementările Băncii Naţionale a României şi ale Autorităţii Bancare Europene privind derularea activităţii bancare şi standardele internaţionale de raportare financiară. Lista statelor care au contribuit este: Austria, Lituania, Belgia, Luxemburg, Bulgaria, Cipru, Croaţia, Portugalia, Danemarca, Regatul Unit, Finlanda, Franţa , Cehia, Germania, Slovenia, Grecia, Spania, Irlanda, Suedia, Italia, Ţările de Jos , Letonia, Ungaria. Numai 5 ţări din UE nu au contribuit cu bani de la bugetul de stat la salvarea băncilor: Polonia, Estonia, România, Slovacia şi Malta”, precizează asociaţiile.

De asemenea, Asociaţia Română a Băncilor şi Consiliul Patronatelor Bancare din România reiterează angajamentul institutiilor de credit de a-şi asuma un rol activ în promovarea unui dialog deschis şi constructiv cu autorităţile şi vor solicita, în continuare, organizarea unor sesiuni de lucru cu Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF pentru a prezenta poziţia şi argumentele comunităţii bancare şi a înţelege priorităţile şi provocările acestora.

Despre ARB și CPBR

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) concentrează întreaga piaţă bancară din România formată din 36 de instituţii de credit active ca persoane juridice române şi străine în sectorul financiar. ARB este membră a Federaţiei Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăţilor, a Federaţiei Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European şi în 26 de organisme naţionale lucrative privind dezvoltarea şi perfecţionarea cadrului economic.

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) este organizaţia patronală a sectorului bancar, fiind afiliată la Confederaţia Patronală Concordia. Cele cinci bănci care compun CPBR în prezent şi care sunt şi membre ale ARB, deţin peste o treime din totalul activelor bancare din sistem, angajaţii acestora reprezentând circa 30% din totalul salariaţilor din sectorul bancar. Băncile membre CPBR sunt Banca Comercială Română, Bancpost, ING Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.