Rata ocupării în rândurile tinerilor sub 24 de ani a scăzut în trimestrul I 2019 la 23%, după ce în vara anului trecut fusese de 26%, România ocupând locul 4 în topul neocupării tinerilor din Uniunea Europeană, arată statisticile oficiale analizate de REVISTA PATRONATELOR.
Anul trecut, în trimestrul III (perioada iulie-septembrie), ocuparea în rândurile tinerilor de 15-24 de ani atingea un vârf de 26%, pentru ca în trimestrul IV să scadă la 23,8%, iar în trimestrul I (ianuarie-martie) 2019 să coboare la 23%, arată datele comunicate joi de Institutul Național de Statistică – INS.
În plus, cu o rată 20,6% a neocupării în rândurile tinerilor, România ocupă locul 4 din UE la acest capitol, după Italia, Grecia și Bulgaria, arată datele comunicate tot joi de Oficiul European de Statistică – Eurostat.
De ce are loc acest paradox statistic?
Să încercăm cîteva răspunsuri:
– La intrarea pe piața forței de muncă (prima angajare / „junior level”, cum i se spune în noua terminologie), tinerilor li se oferă salarii extrem de mici, de multe ori sub minimul pe economie
– Mai sunt încă destule cazuri de păcăleli, în sensul că ba întârzie salariul, ba nu se plătește tot – sub pretextul că tinerii trebuie să învețe, să prindă experiență
– Abia acum, după foarte mulți ani de nepăsare, autoritățile demarează programe de formare profesională, învățământ dual etc.
– Nestatornicia tinerilor îi determină pe angajatori să fie foarte prudenți când își propun să recruteze personal din rândurile lor
– Școlile s-au deprofesionalizat, nu-i mai învață pe tineri meseriile de bază, astel că la intrarea pe piața forței de muncă aceștia vin extrem de slab pregătiți în raport cu cerințele postului oferit
– România este tot mai puțin atractivă pentru tineri, majoritatea dorind să plece la muncă în afara granițelor – unde ei cred că se vor angaja ușor chiar și cu puține aptitudini și cunoștințe
– La programele naționale de sprijin pentru angajarea tinerilor nu aplică nici angajatorii, nici eventualii recruți.
Media națională: din trei români, doar doi au o ocupație
Per ansamblu, ca medie la nivel național, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în trimestrul I 2019 de 64,2%, în scădere faţă de trimestrul anterior cu 0,3 puncte procentuale.
„Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (72,4% faţă de 55,7% la femei) şi la persoanele din mediul urban (65,8% faţă de 62,1% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 23%”, arată datele INS.
Populația activă: sub jumătate din totalul de 19,5 milioane de români
În trimestrul I 2019, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 69,2%, la o distanţă de 0,8 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.
În primul trimestru al anului 2019, populaţia activă a României era de 8,85 milioane de persoane (43,5% din totalul de 19,5 milioane de români / populația rezidentă), din care 8,48 milioane de persoane erau ocupate şi 364.000 de persoane erau şomeri.
Rata generală a șomajului se menține la 4,1%
Rata şomajului în trimestrul I 2019 a fost de 4,1%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior, a mai comunicat INS.
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,1 puncte procentuale (4,6% la bărbaţi faţă de 3,5% la femei), iar pe medii rezidenţiale – de 0,7 puncte procentuale (4,5% în mediul rural, faţă de 3,8% în mediul urban).
Pe grupe de vârstǎ, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (15,6%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Topul neocupării tinerilor din UE: Italia, Grecia, Bulgaria și… România
Aproximativ 16,5% (15 milioane) din tinerii Uniunii Europene nu aveau, în 2018, un loc de muncă și/sau nu urmau niciun program educaţional ori de formare, a transmis Eurostat.
Cele mai ridicate procentaje din acest punct de vedere sunt consemnate în Italia (28,9%), Grecia (26,8%), Bulgaria (20,9%) şi România (20,6%).
În cealaltă parte a clasamentului european, cu cele mai scăzute rate NEET (Not in Education, Employment or Training), respectiv tineri care nu au un loc de muncă și/sau nu urmează niciun program educaţional ori de formare, s-au situat Suedia (8%), Olanda (8,4%), Luxemburg (9,9%) şi Malta (10,1%).
„Există o diferenţă considerabilă între tinerele şi tinerii care nu avea în 2018 un loc de muncă sau nu urmau niciun program educaţional ori de formare. Pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani, procentul era de 20,9% faţă de 12,2% la bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă”, explică Eurostat.
În cazul României, procentul tinerelor NEET era de 28,9%, faţă de 12,8% la tineri.
În terminologia statisticienilor:
– Rata de ocupare reprezintă ponderea populaţiei ocupate din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă
– Rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă.
