Referitor la proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, înregistrat la Senat în data de 24.04.2017 cu nr. B161/2017, CNIPMMR susține necesitatea luării în considerare a următoarelor aspecte importante

Expunerea de motive trebuie completată cu evaluarea preliminară a impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) cu precizarea cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, inclusiv cu calcule privind fundamentarea majorărilor salariale, cu asigurarea respectării principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB și fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători;

• Este necesară corelarea creșterilor salariale cu evoluția economiei României și cu veniturile bugetare disponibile care vor fi evidențiate în expunerea de motive, la impactul financiar al proiectului;
• Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investițiilor și nu trebuie să fie mai mari decât acestea (pentru 2017, cheltuielile salariale sunt prevăzute să crească cu circa 12%, până la 63,8 miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevăzută în bugetul pe 2017 pentru investiții);
• Este prioritară creșterea investițiilor publice pentru susținerea relansării economice, având în vedere că România are al doilea cel mai scăzut nivel al investiţiilor publice şi este singura ţară dintre acestea în care investiţiile publice au scăzut în fiecare an începând din 2008, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii (Raportul de țară privind România al Comisiei pentru 2016);
• Deblcarea fondurilor europene și a investițiilor publice sunt strict necesare, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale;
• Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să accentueze și mai mult diferenţele și așa mari între salariul mediu al bugetarilor şi cel din mediul privat, care generează mari presiuni asupra angajatorilor privați și o concurență neloială a statului cu mediul privat, cu impact negativ major asupra economiei și competitivității la export ( în 2016 evoluția câștigului salarial net în sectorul public a fost de peste două ori mai mare față de cea din privat; salariile din administrația publică din România comparativ cu media pe economie sunt mult mai mari față de țările din Europa Centrală și de Est, iar evoluția raportului salariu public/privat plasează România peste țări ca Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia);
• Creșterile salariale pentru bugetari trebuie să se acorde în funcție de performanță: raportat la activitatea desfăşurată, la cantitatea şi calitatea acesteia, la contribuţia efectivă a bugetarului la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, la rezultatele efectiv înregistrate și nu în ultimul rând raportat la evaluarea făcută de beneficiarii serviciilor publice respective (contribuabili, întreprinzători, cetățeni, pacienți, elevi și părinți, rezultate de la examene, etc);
• Este necesară o reformă profundă a sistemului bugetar, îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, cu restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația;
• Pentru creşterile salariale din cadrul familiei ocupaţionale Sănătate, trebuie clarificată sursa veniturilor suplimentare necesare creşterilor salariale, fără creșterea contribuțiilor, având în vedere că spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii (de regulă sumele pentru serviciile medicale şi alte prestaţii efectuate pe bază de contract, cu casele de asigurări sociale de sănătate);
• Este necesară asigurarea creșterii calității serviciilor publice, testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora;
• Se impune evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferenția salarizarea în funcție de performanța.