România nu se mai află pe locul doi la sărăcie (după Bulgaria), cum fusese în ultimele decenii, ci a ajuns pe primul loc în UE, cu cele mai mici venituri echivalente ca putere de cumpărare dintre statele membre, arată datele pentru 2017 publicate de Biroul de Statistică al Uniunii Europene – Eurostat.

Indicatorul numit „puterea de cumpărare standard” (PPS) a fost, în România anului 2017, de 5.303 unități – cea mai joasă valoare din UE – și de 7.527 de unități în Bulgaria, vecina noastră de la sud de Dunăre fiind devansată net de România după o lungă perioadă în care fusese prima în topul sărăciei din UE.

„În 2017, venitul disponibil median în UE-28 a fost de 16.909 unități PPS. A oscilat pe o scară largă în toate statele membre ale UE, de la 5.303 PPS în România la 29.341 PPS în Luxemburg”, arată un comunicat publicat joi de Eurostat.

Suntem și pe podiumul discrepanțelor dintre veniturile minime și maxime

În timp ce venitul disponibil median este un indicator util pentru analizarea puterii de cumpărare a unui cetățean mediu (și, prin urmare, indicând nivelul lor de viață material), distribuția veniturilor și a bogăției determină în ce măsură indivizii au acces egal la bunurile și serviciile produse în cadrul unei economii naționale.

În paralel cu alocarea resurselor (cu alte cuvinte, distribuția veniturilor între diferite grupuri), indivizii pot avea, de asemenea, percepții subiective ale inegalității ca o evaluare a „corectitudinii sociale”.

„Raportul privind cotația veniturilor cvintile, deseori denumit raportul S80 / S20, este o măsură de bază a distribuției veniturilor. Se calculează ca raport între venitul total primit de 20% din populație cu cel mai mare venit (cvintila de sus) și cel obținut de 20% din populația cu cel mai mic venit (cvintila inferioară)”, explică statisticienii europeni.

De exemplu, un raport S80 / S20 de 6 (șase) înseamnă că persoanele aflate în partea superioară a scării veniturilor câștigă în medie de șase ori mai mult decât cele situate în partea inferioară a scării veniturilor.

„În anul 2017, rata de ponderi a cvintilelor de venit în UE-28 a fost, în medie, de 5,2. Cehia, Finlanda, Slovacia, Slovenia și Belgia au fost cele mai egalitare state membre ale UE, fiecare cu un raport sub 4. Discrepanțele de venit au fost mult mai ridicate (peste 6) în Grecia, Letonia, România, Spania, Lituania și Bulgaria”, se mai arată în comunicatul Eurostat.

Avem, totuși, cea mai mare creștere a PPS din UE

„În marea majoritate a statelor membre ale UE pentru care există date disponibile (nu există o comparație pentru Croația), nivelul mediu al veniturilor a crescut în perioada 2008-2017. Cu toate acestea, au existat și scăderi – în Regatul Unit, Cipru și mai ales în Grecia, unde venitul mediu a scăzut cu un sfert (cu 3 014 PPS)”, menționează Eurostat.

Cele mai mari creșteri ale veniturilor medii echivalente au fost înregistrate în România (+73%), Estonia (+65%), Polonia (+64%), Bulgaria (+58%) și Slovacia (+56%).

O analiză a perioadei 2008-2017 arată că inegalitățile de venituri au scăzut în acești ani în nouă din cele 27 de state membre ale UE pentru care există date disponibile (nu există o comparație pentru Croația).

Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Letonia (raportul S80 / S20 a scăzut de la 7,3 la 6,3), Polonia (5,1 versus 4,6) și România (7,0 versus 6,5). În schimb, în ​​multe state membre s-a înregistrat o creștere a inegalităților de venit, cele mai evidente regăsindu-se în Bulgaria (de la 6,5 ​​la 8,2), în Lituania (de la 6,3 la 7,3 și în Spania (de la 5,6 la 6,6).

Potrivit Eurostat, inegalitățile în materie de venituri sunt mai mici în rândul persoanelor în vârstă decât în ​​rândul persoanelor cu vârste sub 65 de ani: „În UE-28 în 2017, rata ponderii veniturilor a fost de 5,3 pentru persoanele cu vârsta sub 65 de ani și de 4,1 pentru persoanele în vârstă de 65 de ani și peste.

Acest tip de inegalitate mai redusă în rândul persoanelor în vârstă a fost observat în aproape toate statele membre ale UE, singurele excepții fiind Slovenia, Croația, Franța și Cipru, unde diferența dintre ratele pentru cele două grupe de vârstă a fost neglijabilă.

„Diferența dintre ratele de ponderi ale cotelor de venit pentru aceste două grupe de vârstă a fost cea mai mare în Bulgaria, Lituania, Spania, România și Grecia”, au mai arătat statisticienii europeni.