Văzând că măsurile fiscale continuă să enerveze strada, ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a prezentat presei o serie de calcule din care reies avantajele schimbărilor, cerându-le protestatarilor să fie mai atenți când citesc ordonanța propusă de Guvern.
„Pentru a justifica necesitatea transferului CAS de la angajator la angajat, vă spun că sunt 157.798 de angajatori care nu au plătit CAS pentru angajaţii lor, deşi le-au fost reţinuţi banii din salarii. Este vorba despre două milioane de angajaţi. Ordonanţa aceasta este completată cu prevederea că angajatorii care reţin la sursă banii de contribuţii şi refuză plata acestora mai departe către bugetul de stat vor avea dosare penale”, a precizat ministrul Finanţelor.
Îi rog pe români ca, înainte de a ieşi în stradă, să citească atent această ordonanţă şi să gândească singuri dacă protestează pentru interesul propriu sau pentru interesul unor companii care până azi au evitat plata taxelor şi impozitelor.
Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor
Ionuţ Mişa are un mesaj şi către reprezentanţii companiilor multinaţionale, care în ultima perioadă s-au arătat deranjaţi de pachetul propus de guvern. „Le spun companiilor multinaţionale, că România este o ţară cu un climat foarte bun pentru afaceri, cu o fiscalitate dintre cele mai reduse din Europa, iar celor care nu achită şi încearcă să evite plata taxelor le transmit că vor trebui să respecte România şi pe români plătindu-şi obligaţiile” a spus ministrul.
Trecerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) de la angajator la angajat ar trebui să aibă un impact de doar câţiva lei în ambele părţi, cu condiţia creşterii corespunzătoare a salariului brut, arată calculele prezentate de ministrul Finanţelor. (vezi documentul de mai jos)
În prezent (2017), din totalul salariului brut contribuţiile angajatorului reprezintă 22,75%, iar ale salariatului – 16,5%, cu un impozit pe salariu de 16%. Din 2018, potrivit Ordonanţei adoptate de Guvern, contribuţiile angajatorului vor scădea la 2,25%, iar CAS plătite de salariat vor urca la 35%, cu un impozit pe salariu de 10%. Per ansamblu, totalul contribuţiilor (angajator + salariat) urmează să scadă de la 39,25% la 37,25%, arată calculele Finanţelor.
„Concret, la un salariu brut de 3.200 de lei în 2017 salariul net este de 2.244 de lei, impozitul este de 428 de lei (16%), contribuţiile salariatului sunt de 528 de lei (16,5%) şi contribuţiile angajatorului sunt de 728 de lei (22,75%). Din 2018, la un salariu brut de 3.840 de lei, salariul net va fi de 2.246 de lei, impozitul va fi de 250 de lei (10%), contribuţiile salariatului vor fi de 1.344 de lei (35%) şi contribuţiile angajatorului – de 86 de lei (2,25%)”, a explicat ministrul Ionuţ Mişa într-o conferinţă de presă. Rezultă că salariatul va avea un câştig de 2 lei şi angajatorul tot un câştig de 2 lei, dar cu condiţia ca salariul brut să crească de la 3.200 la 3.840 de lei.
Oficialul a insistat asupra faptului că această mutare a CAS de la angajator la angajat trebuie văzută în complementaritate cu scăderea impozitului pe venituri de la 16% la 10%. „Această reducere va avantaja 4,8 milioane de salariaţi”, a precizat Ionuţ Mişa. În plus, el a arătat că scăderea impozitului pe venit se va aplica şi persoanelor fizice autorizate care au activităţi independente, dar şi veniturilor din dobânzi, chirii, activităţi agricole, premii şi investiţii – cu excepţia dividendelor. „Rezultă o creştere cu 7,1% a veniturilor obţinute din aceste activităţi”, a menţionat ministrul.
Aceeaşi reducere se va aplica şi pensiilor, lucru de care vor beneficia 250.000 de pensionari, în condiţiile în care pensiile sub 2.000 de lei sunt deja scutite de impozit începând cu 1 februarie 2017. Pentru celelalte pensii, impozitul de 10% se va aplica doar asupra sumei care depăşeşte pragul de 2.000 de lei, a mai arătat ministrul.
Aşadar, mutarea CAS de la angajator la salariat ar putea fi o măsură cel puţin neutră pentru ambele părţi, dar cu condiţia ca salariul brut să crească – fie şi numai scriptic, în calculele contabililor – proporţional cu reducerea poverii fiscale pe care o vor resimţi angajatorii. Acest „amănunt” i-a determinat pe liderii mediului de afaceri să conteste măsura propusă de Guvern şi să ceară o perioadă de întârziere cu 3-6 luni pentru analiza şi implementarea ei.
