19 C
București
duminică, 19 aprilie, 2026

REPORTAJ | La Topul Național al Firmelor Private din România, întreprinzătorii au fost premiați de Consiliul Național al IMM și tămâiați de politicieni

Dată:

Atmosferă festivă, prieteni vechi care se revăd live cam o dată pe an, momente emoționante, chiar triumfale, nume surprinzătoare afișate la rampă – așa a fost ziua celei de-a 26-a ediții a Galei TOPUL NAȚIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE DIN ROMÂNIA, organizată vineri, la București, de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Și începută, ca de obicei, cu intonarea imnului „Deșteaptă-te, Române!”. N-au lipsit, „precum Martie din Post”, nici politicienii, care erau cât pe-aci să transforme festivitatea în festivism și triumfurile – greu cucerite de oamenii de afaceri premiați – într-un deșănțat triumfalism… N-au reușit neapărat asta, politicienii, dar s-au întrecut în a-i tămâia pe întreprinzători, trimițîndu-și totodată săgeți negre unul ăluilalt.

„Vine Teodorovici!”, „Uite-o și pe Rovana!”, „E și Orban pe listă”… șușoteau ziariștii, simțind că va veni o zi plină („muncă grea”, în termenii celor care au de furcă la maxim în astfel de împrejurări), cu o jumătate de oră înaintea deschiderii oficiale.

Da, ca ziarist nu știi ce să faci: mai întâi să dai știrea de bază – „CNIPMMR premiază întreprinzătorii selectați pe criteriul exclusiv (!) al profitului obținut în 2017” – sau mai întâi să dai declarațiile „colorate” ale politicienilor care se perindă pe scena Galei; astea din urmă fiind susceptibile de a genera mult mai mult rating decât o(rice) știre economică.

„Sunt aici mai mult de 10% din PIB”

După intonarea imnului național, președintele CNIPMMR, Florin Jianu, a comunicat că în sală se află cel puțin 200 de întreprinzători premium-high, ale căror afaceri însumează 10% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. (Notă statistică, din partea noastră – REVISTA PATRONATELOR: PIB-ul României este estimat oficial la 975 de miliarde de lei, într-o creștere de cel puțin 5,5% în 2018 față de 2017.)

Acesta trebuia să fie un fel de duș rece pentru politicieni, așa cum pentru jurnaliștii economici a fost deja prima știre. Dar – ce să vezi! – politicienii își butonau de zor smartfoanele, așa că n-au receptat magnitudinea mesajului (o precizare importantă: politicienii se uită la numărul oamenilor dintr-o mulțime, nu la calitatea acestora).

În sală avem 10% din PIB-ul ţării. Cifra de afaceri cumulată a premianţilor la această ediţie a Topului este de 12 miliarde de euro, cu un profit brut de două miliarde de euro şi cu mai mult de 36.000 de angajaţi.
Florin Jianu, președintele CNIPMMR

Ei bine, magnitudinea acestor cifre – numai în sala Galei, premianții din Top 1-3, erau cei 200 care aduc principalele miliarde la avuția țării – nu i-a zgâlțâit pe politicienii de la prezidiul Galei (așa cum probabil nu i-a zdrăngănit nici recentul cutremur), aceștia fiind chitiți exclusiv pe mesajul pe care urmau să-l rostească mecanic atunci când vor lua cuvântul.

Ar fi cumva obligatoriu, pentru economia acestei relatări, să redăm platitudinile celor mai „de-seamă” mesaje politice transmise (prin – culmea! – politicieni care s-au metamorfozat în voci ale altor politicieni), d-apăi – hai-numa-hai – poate e mai bine să nu stricăm buna dispoziție a cititorului.

Se pot remarca, în treacăt, câteva „pete de culoare”, selectate în continuare doar pe criterii jurnalistice (adică pe audiență, nu pe utilitate):
„N-am lucrat nicio zi în privat, dar simt sectorul privat mai bine ca un întreprinzător privat” (…) „Amnistia – amnistia fiscală, da – lucrăm la ea, n-am renunțat la această idee” – Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici
„Nu cred că v-a întrebat cineva cât să fie salariul minim pe economie” – Președintele PNL, Ludovic Orban
„Este important cum gândim politica publică care să vină în sprijinul educaţional pentru eficienţa mediului de afaceri. Înţelegem că trebuie să lucrăm pe bază de parteneriat” – Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene.

Închipuiți-vă că pe la tribuna evenimentului s-au perindat și vorbitori ca Victor Negrescu sau Marian Neacșu! Discursurile lor v-ar putea oripila efectiv, așa că, dacă țineți neapărat să le vedeți/citiți, atunci ieșiți de-aici ca să le găsiți pe motoarele de căutare ale Internetului. Noi nu le putem reproduce, din motive de – direct – greață.

Oamenii de afaceri, mesaje concrete

Buna tradiție – menținută cu o lăudabilă tenacitate de organizatorii Galelor TOPUL NAȚIONAL AL FIRMELOR PRIVATE – de a-i chema exact pe premianți la tribună, să-și expună aprecierile, a salvat însă (și) atmosfera acestei ediții a evenimentului.

Redăm, mai jos, doar două idei la care n-ar strica să reflectați:
– Un premiant (și noi, din partea REVISTEI PATRONATELOR, l-am premia dacă am avea posibilitatea), Istvan Lascău, care a câștigat trofeul CNIPMMR ca ambalator de făină importată din Ungaria, a spus că „Mi-aș dori să ambalez și să distribui în România făină românească, produsă în România, la calitatea pe care mi-o livrează acum partenerii maghiari”;
– Felix Pătrășcanu, CEO FAN Courier, a zis „Să fim atenți la obișnuințele tinerilor de azi, pentru că aceste obișnuințe ne arată cum vor fi afacerile noastre de mâine”.

În fine, oamenii de afaceri au spus lucruri mult mai interesante decât ce au debitat politicienii, dar, na!, presiunea ratingului i-a răpus pe jurnaliști, care nu și-au văzut capul de treabă cu atâtea declarații politice…

Acuma nu ne mai rămâne decât să încheiem relatarea noastră din această frumoasă zi cu partea finală a știrii oficiale: „La cea de-a 26-a ediţie a Topului Naţional al Firmelor Private din România, CNIPMMR a acordat 11 Premii pentru Excelenţă în Afaceri şi 13 Premii Speciale dedicate antreprenorilor care au avut contribuţii semnificative în domenii precum tehnologiile inovative, protecţia mediului, securitatea cibernetică sau promovarea mişcării patronale.

„La Anul și La Mulți Ani!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.