Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România de Ziua Națională a Pădurilor:
Cu ocazia Zilei Naționale a Pădurilor (24 Martie), organizații reprezentative ale proprietarilor de păduri,administrației silvice, sectorului de exploatare și prelucrare a lemnului, industriei mobilei alături de ONG-uri se intalnesc la Bucuresti, marti, 28 martie, pentru a dezbate principalele mituri care planeazș la momentul actual asupra domeniului pădurilor si industriei lemnului, vor discuta starea pădurilor si se va pune bazele constituirii unui for de dialog.
Este nevoie de o dezbatere profesionistă privind starea pădurilor si a industriei lemnului, folosind informatii credibile si de referintă. Doar astfel putem inlătura din perceptia publică greselile si miturile conform carora rămânem fără păduri, fără oxigen, exportăm busteni si industria e neproductivă. Această abordare emotională, bazată pe mituri, a ajuns să facă rău pădurilor si industriei lemnului.
Constantin Tobescu, vicepresedintele Federatiei Proprietarilor de Păduri din România – Nostra Silva
Organizatorii evenimentului vor expune realitatile administratiei silvice romanesti si doresc să implice in dialog si corpuri profesionale si patronale, instituții de decizie, Parlament si elite profesionale dar si publicul larg interesat de tema pădurilor.
„Este o invitație la dialog către toti cei interesati de tema pădurilor (…) ne-a ajuns atâta reclamă proastă! Oricine lucreaza in industria lemnului este persona non grata tocmai pentru că publicul larg, este dezinformat. Interesat dezinformat” mentionează Tobescu.
„Este important să nu ne sabotam propria noastra industrie, atat de importantă pentru economia tării si pentru mediul social. Trebuie să se perceapă in mod corect industria lemnului, una din putinele ramuri economice productive ale tării noastre. Aceasta asigura 3,5% din PIB, locuri de muncă pentru peste 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Vrem respect pentru munca noastra! Românii pot fi mândri că avem o silvicultura sustenabilă si că da, vom avea paduri in continuare, ca exportam produse de calitate si ca importam foarte mult bustean pe care il prelucram aici.”
Constituirea Consiliului Padurilor si Dezvoltari Rurale a fost initiata in iunie 2016, cu participarea reprezentantilor grupurilor parlamentare si al Ministerelor implicate in gestionarea padurilor. Acest for de dialog si de comunicare a functionat pana in prezent pe o baza colegială, fără personalitate juridică. Pentru eficientizarea functionarii Consiliului Padurilor si Dezvoltarii Rurale si atingerea obiectivelor, organizatorii isi propun constituirea acestuia cu personalitate juridica.
Organizatorii lanseaza invitatia catre publicului interesat sa participe marti, 28 martie, ora 13, Grand Hotel Continental Bucresti, la o conferinta de presa comuna a organizatiilor care sustin acest demers, conferinta in care spera sa anunte constituirea cu o larga reprezentativita a acestui for de dialog. Va fi prezentat Raportul privind Starea Padurilor si Industriei Lemnului si se va raspunde intrebarilor presei.
Contribuția ramurii forestiere la economia României:
Ramura economiei forestiere are o pondere totala de 3,5% la formarea PIB, daca se iau în consideratie si efectele indirecte, de 7% in exporturi si, cu o cifra de aport net de peste 3 miliarde euro, este principalul contributor in echilibrarea balantei valutare a Romaniei.
Ponderea industriei mobilei la aceste realizari a crescut constant fiind in prezent de peste 53%, ponderi importante avand tamplaria si binalele, panourile tehnice, furnirele si alte produse din lemn. Ponderea exporturilor de cherestea este de sub 16%, iar a exportului de bustean/lemn brut de sub 2%.
De asemenea, în sector sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea fortei de munca în zonele mai putin dezvoltate, prin crearea de unitati de productie.
Alte aspecte:
La nivel international, au fost dezvoltate principii, criterii si indicatori pentru gestionarea durabila a padurilor, orientari transpuse in directive europene. Administrarea padurilor trebuie sa gaseasca echilibrul in transpunerea acestor deziderate.
In anii 2014-2016 au fost implementate masuri eficiente pentru combaterea taierilor ilegale, care au redus considerabil amplitudinea acestui fenomen.
Domeniul administrarii padurilor este suprareglementat, fiind aplicabile nu mai putin de 20 de legi si 96 de ordine de ministru.
Dublarea administratiei silvice, reglementarilor pe linie silvica si amenajamentelor silvice care transpun acest sistem de planificare si reglementare, de sistemul de administratie al ariilor protejate – custozi ai ariilor protejate, legislatie de mediu si planuri de management al ariilor protejate este de natura sa blocheze gospodarirea padurilor, prin suprareglementare si birocratizare
Administratia silvica romaneasca are deja de peste 2,4 ori mai mult personal decat media europeana, productivitate scazuta fiind inregistrata si in activitatea de exploatari forestiere, din cauza suprareglementarii si birocratiei.
Prin modificarea legii contraventiilor silvice prin oug-51- 2016 sau introdus mijloace eficiente de combatere a taierilor ilegale, dar concomitent au fost introduce sanctiuni disproportionate pentru nerespectari ale unor proceduri administrative, cu o constatare subiectiva. Efectul a fost de producer de blocaje in adminitratia silvica.
Supradozajul reglementarilor si orientarea gresita a controlului au condus la blocaje ample, cu efect in declansarea unei grave crize de resursa care afecteaza atat aprovizionarea populatiei cu lemn de foc cat si aprovizionarea industriei cu resursa.
Per ansamblu, starea padurilor Romaniei este buna: suprafata padurilor a crescut la 6,9 milioane ha padure, suprafata golurilor neimpadurite este de doar 78.000 ha (1 % din suprafata padurilor).
Romania pune in valoare, chiar daca luam in calcul maximul volumului extras din paduri cu tot cu taieri ilegale din perioada 2008-2013, sub 50% din cresterea padurilor. A existat o crestere constanta a stocului de masa lemnoasa pe picior in padurile Romaniei. Acest stoc de masa lemnoasa se reflecta in volumul de 322 mc /ha masa lemnoasa, unul dintre cele mai mari volume medii din Europa, mult peste media de 150 mc pe nivel european.
Ramura economiei forestiere are o pondere de 3,5% in formarea PIB, de peste 7% in exporturi, iar prin aportul valutar net de peste 3 miliarde euro este principalul contributor la balanta valutara a tarii.
Ponderea cea mai mare in ramura economiei forestiere o are industria mobilei, cu peste 53%, urmata de industria panourilor tehnice, binalelor, furnirelor, etc. Exporturile de bustean si cherestea au scazut ca pondere sub 20% in ultimii ani.
Romania a devenit, cu importuri totale de aproape 2 milioane mc bustean si 500.000 mc cherestea un mare importator de resursa.
Pe 21 martie Organizatia Natiunilor Unite a instituit sarbatorirea Zilei Internationale a Padurilor. Tema propusa pentru acest an a
fost “Padurea si Energia”. In consonanta cu evenimentul pe nivel international, Parlamentul Romaniei a instituit prin lege sarbatorirea Zilei Nationale a Padurilor in 25 martie.
Pe plan international, preocuparea pentru o gestionare sustenabila a padurilor s-a concretizat in capitole separate dedicate domeniului padurilor in Acordul privind Combaterea Schimbarilor climatice de la Paris precum si in dezvoltarea la nivelul Uniunii Europene, in cadrul Conferintei Ministeriale Privind Protectia Padurilor in Europa (MCPFE), de principii, criterii si indicatori de gestionare sustenabila a padurilor.
Care sunt aceste principii, criterii si indicatori cheie agreati la nivel international, conform directivelor MCPFE:
1. Mentinerea si gospodarirea corespunzatoare a resurselor forestiere si contributiei lor la ciclurile de carbon la nivel mondial
2. Mentinerea starii de sanatate si vitalitate a ecosistemelor forestiere
3. Mentinerea si încurajarea functiilor productive ale padurii (produse lemnoase si nelemnoase)
4. Mentinerea, conservarea si gospodarirea corespunzatoare a diversitatii biologice în ecosisteme forestiere
5. Mentinerea si gospodarirea corespunzatoare functiilor de protectie în gestionarea padurilor (în special privind protectia solului si apei)
6. Mentinerea altor functii si conditii socio-economice
In transpunerea acestor principii, din perspectiva combaterii schimbarilor climatice, recomandarile pentru practica silvica sunt de valorificare a cresterii padurilor, in conditiile cresterii stabilitatii arboretelor:
Lemnul este o resursa regenerabila, care este de dorit sa inlocuiasca combustibilii fosili si materialele de constructii cu “amprenta ecologica” mult mai mare.
Cresterea padurii reprezinta contributia padurii la fixarea CO2 din atmosfera, deci trebuie maximizata. Optimul este o structura de arborete echilibrata pe clase de varsta, care sa maximizeze cresterea.Padurile tinere au cresteri mai mari.
Intensitati mai mari ale interventiilor in padurile tinere sunt recomandate pentru a creste rezistenta arboretelor la doboraturi de vant si de zapada.
Pe plan national, datorita ingrijorarilor privind starea padurilor si amploarea fenomenului taierilor ilegale, au fost luate masuri decisive pentru combaterea acestui fenomen:
In 2014 a fost operationalizata dezvoltarea sistemului SUMAL prin aplicatia Radarul Padurilor, ceea ce a condus in 2015 la o injumatatire in evaluarea noastra a taierilor ilegale.
In 2015, taierile ilegale au fost incluse ca amenintare in Legea Sigurantei Nationale, cu efect in intensificarea actiunilor de control a tuturor institutiilor de forta ale statului.
La finalul anului 2015 a fost decisa si operationalizata in 2016 intarirea institutiilor cu atributii de control pe linie silvica, Garzile Forestiere.
La finalul anului 2016 a fost modificata legea contraventiilor silvice; forma adoptata prin oug-51- 2016 s-a dovedit excesiva, paralel sanctiunilor pentru combaterea taierilor ilegale fiind introduse si sanctiuni pentru abateri administrative, in lipsa oricaror prejudicii silvice sau de mediu, cu o constatare subiectiva.
Efectul acestor dezvoltari unilaterale pe linie de control au fost abuzuri ale controlului si blocaje in administratia silvica, cu efect in declansarea unei puternice crize de resursa care a afectat atat aprovizionarea populatiei cu lemn de foc cat si aprovizionarea industriei cu resursa. Industria a depasit aceasta criza – cu costuri mari- prin cresterea importurilor de resursa care au ajuns sa
totalizeze in 2016 2 milioane mc bustean si 500.000 mc cherestea de rasinoase si foioase. Populatia a ramas captiva evolutiilor, lipsa de resursa conducand la preturi greu de suportat ale lemnului de foc si redirectionarea prin mecanismele pietei de sortimente valoroase de lemn industrial catre lemn de foc.
O analiza extinsa a orientarii gresite a controlului si a efectelor acestei orintari gresite poate fi gasita in analiza “Industria Lemnului in Pericol”.
Starea pădurilor:
Conform datelor Inventarului Forestier National – rezultatele primului ciclu de inventariere, in cifre sintetice starea padurilor se reflecta astfel:
Suprafata padurilor a crescut constant, fiind estimata in acest moment la 6,9 milioane ha. Exista importante suprafete cu vegetatie forestiera in afara suprafetei fondului forestier national.
Fenomenul taierilor ilegale a afectat fondul forestier national, ca urmare a slabiciunii institutionale si a vidului legislativ in momentul primelor etape de retrocedare a padurilor, in special prin Legea 18/1991. Important este ca inclusiv acele suprafete de padure bracuite sau taiate ras, au ramas cu categoria de folosinta forestiera, aceasta fiind explicatia faptului ca suprafata padurilor nu a scazut, chiar a crescut constant prin impaduriri si extinderea vegetatiei forestiere natural.
In acest moment, din cele 6,9 milioane ha paduri, avem conform IFN 66.636 ha terenuri goale- drumuri, administrativ, etc si 78.456 ha destinate impaduririi, inca neregenerate. Suprafata "golurilor" in cele 6,9 milioane ha paduri este deci aproximativ 1%, sub 2%, daca luam in considerare si terenurile admnistrative.
Cresterea padurii in Romania este evaluata la 54 milioane mc. Volumul legal exploatat a fost in medie in ultimii ani de 18 milioane mc. Chiar daca luam in calcul volum raportat de IFN, de 26,8 milioane mc, ca volum total "disparut" din paduri, Romania extrage din paduri sub 50% din cresterea padurilor, mult sub media europeana de 60%.
Pentru ca exploatam legal si ilegal doar 50% din cresterea padurii, in ultimii 25 de ani a avut loc un fenomen de acumulare de masa lemnoasa in paduri. Stocul de masa lemnoasa in paduri este estimat de IFN la 2,2 miliarde mc, mult peste stocul estimat
la precedentul IFN din 1986.
Volumul mediu de 322 mc masa lemnoasa in padurile Romaniei ne plaseaza in topul european din acest punct de vedere – este un volum mediu mare.
Romania are un deficit de arborete in clasele VI si VII de varsta – arboretele exploatabile si un excedent in clasele III si IV de varsta. Aceasta inseamna ca pe termen scurt si mediu – 10-20 de ani – volumul posibil de extras din paduri va ramane constant sau va creste usor, dar pe termen mediu volumul posibil de extras va creste semnificativ.
Inca o subliniere: chiar daca adaugam la taierile legale si taierile ilegale (care oricum au scazut foarte mult in ultimii 2 ani), astazi Romania exploateaza mai putin decat se exploata ca medie in perioada comunista, si erau cu siguranta si atunci taieri ilegale,
in mediul rural lemnul de foc se asigura din aceleasi surse ca si acum.
Realități ale adminisrației silvice din România:
Administrarea padurilor in Romania este suprareglementata de nu mai putin de 20 legi si 97 de ordine de ministru.
Principalul instrument de planificare si reglementare a administrarii padurilor este amenajamentul silvic – un studiu complex, elaborat pe trupuri de padure, cu o periodicitate de 10 ani, care stabileste pentru fiecare arboret omogen functia principal, telurile de gospodarire, lucrarile de executat si varsta exploatabilitatii, volumul de extras cu respectarea principiului continuitatii recoltelor de lemn si al functiilor prioritare de protectie a padurilor.
Regimul silvic este implementat de administratia silvica prin aproximativ 460 ocoale silvice, cu un total de peste 25.000 angajati.
Prin amenajamentele silvice, peste 51% la din padurile Romaniei au desemnate functii principale de protectie. Concomitent, exista o ampla retea de arii protejate compusa din peste 850.000 ha padure incluse in arii protejate de interes national si suprafata ariilor protejate de interes European-Siturile Natura 2000, cu o suprafata de peste 2.606752 ha. Per total, peste 40% din suprafata padurilor sunt incluse in reteaua de arii protejate.
Dublarea administratiei silvice, reglementarilor pe linie silvica si amenajamentelor silvice care transpun acest sistem de planificare si reglementare de sistemul de administratie al ariilor protejate – custozi ai ariilor protejate, legislatie de mediu si planuri de management al ariilor protejate este de natura sa blocheze gospodarirea padurilor.