Oricine, într-o călătorie prin România, va găsi – local – oameni excepționali. Dar, mai ales, oameni obișnuiți care au idei excepționale despre cum s-ar putea redresa România. Nu să fie ei, acolo, la Marea Redresare, la „butoane” – nu! Pentru că ei nu „se bagă”. Numa ideile lor să fie preluate, să le pună (alt)cineva în operă… Cred că, după ce am întâlnit zeci-sute de astfel de oameni, îmi pot permite să recomand că AR TREBUI SĂ TERMINĂM CU ACEASTĂ TIMIDITATE!!
Într-adevăr, și-au spart capul, în ultimii 25-30 de ani, atâția și-atâția „eroi” ai redresării economiei! Foarte mulți, plecați din mijlocul comunităților, au intrat în administrațiile locale – și, vai, chiar în administrațiile centrale – ca exponenți ai unor asociații promițătoare de business. Și-au spart efectiv (cel puțin politic vorbind) capul!!
Prin anii 90, lideri sindicali de marcă au devenit demnitari, uitându-și menirea! Lideri PATRONALI de marcă au devenit demnitari, uitându-și menirea!! Este și acesta, să zicem, un punct nevralgic, dar deocamdată nu-l considerăm important acum, în analiza noastră.
Oameni de cea mai bună credință au fost mâncați și distruși de șacalii politici. Pentru că ei – a fost alegerea lor! – s-au… ăă… combinat politic.
Efectul acestor malversațiuni a fost devastator! Am ajuns în situația în care românii obișnuiți nu mai (re)acționează!!
„- Io lucrez la câmp, n-am cum să influențez politica fiscală – am văzut câte ceva, pe la televizor, da nu știu ce-i aia. LĂSAȚI-NE SĂ NE VEDEM DE PLUGĂRITUL NOSTRU! Numa atâta vă rugăm, Lăsați-ne!!”
„- Io muncesc în mină, n-am cum să mă iau de piept cu Domnii cei Mari de la București, să-i întreb de Strategia Energetică – i-aș întreba, numa așa, de ce dracu să faceți mix energetic național fără cărbune? DECARBONAREA din tezele europene nu e în nici un caz tot-una cu DECĂRBUNIZAREA promovată aiurea de voi!”
„- Io-s numa un funcționar, de la primăria Cutare, ce să mă lupt cu mafioții ăia, că ăia mă mătură imediat din funcțișoara asta a mea?! OI FI EU PROST, DA FĂRĂ MINE V-AR LUA DRACU, CU TOATĂ ADMINISTRAȚIA VOASTRĂ!!”
„- Io sunt numa un biet medic rezident, cum să mă dau la ei?! DA DACĂ EU NU VIN AICI, S-AR PUTEA CA LOCALITATEA ASTA SĂ N-AIBĂ MEDIC”
„- Io-s numa un zidar, am și calificări de fierar-betonist și de sudor, și de mecanic-șef; dacă oamenii ăia de Sus nu au nicio viziune cum să scoată construcțiile din groapă, apăi ce să le fac eu??! AM PLECAT AFARĂ, PA-PAA! AM DE ÎNTREȚINUT O FAMILIE!!”
Mai rău:
„- EU SUNT MINISTRU / SECRETAR DE STAT / OM POLITIC / (EURO)PARLAMENTAR / … / Ce vreți de la mine, dacă prin forța votului și datorită partidului am ajuns aici? – Ce vreți să fac, dacă sistemul nu mă lasă? Și ia hai, că-mi pierd răbdarea – până la urmă și la coadă cine dracu sunteți voi, măi, ăștia din presă, să mă interogați așa, ca procurorii ăia pe care io i-am fumat deja în justiție?!”
„- EU SUNT PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, DAR MĂ BATE SISTEMUL, nu pot să mă implic, n-am cum să lupt cu EI // Salvați-mă! HILSEE!!”
În fine (și asta mi se pare cel mai rău), marii lideri patronali și ai asociațiilor/alianțelor/federațiilor de business se cam resemnează și mai strigă doar atât: „LĂSAȚI-NE SĂ NE DEZVOLTĂM AFACERILE, NU MAI SCHIMBAȚI NIMIC, CĂ NE DAȚI PESTE CAP!”
Ca și cum toate reglementările de azi ar fi OK… Ca și cum politicile alea economice nașparlii nu s-au făcut fără neimplicarea și dezinteresul, ca să nu mai zicem FRICA lor, interesată, de a reacționa!
Putem să continuăm la nesfârșit cu astfel de exemple.
Sintetizând:
Românii de acasă NU SE BAGĂ!
Românilor bugetari LE E FRICĂ!
Românii care lucrează în firme particulare N-AU TIMP!
Românii din multinaționale sunt atât de bine plătiți, încât s-ar putea să-i înțelegem că NU LE PASĂ! (Culmea, tocmai lor LE PASĂ!)
Românii din diaspora sunt ei (deja) prea mulți, dar SUNT PREA PUȚINI!
Oamenii de afaceri vor o ÎNGHEȚARE A REGLEMENTĂRILOR!
PATRONATELE, care puteau fi vocea rațiunii, care puteau fi vârful de lance al politicilor economice corecte, AU FOST ȘI SUNT ZERO BARAT! (Da, pe asta o zicem exact noi, REVISTA PATRONATELOR, ca să fie foarte clar că nu suntem vreo publicație în sclavia mișcării patronale/asociative!)
Politicienii NU VOR NIMIC! Pe ei nu-i interesează absolut nimic din toate atea!!
Deci, DE CE nu „se bagă” nimeni să redreseze România?
Românii VOR SAU NU o Românie mai bună și mai frumoasă ca asta?? Dacă răspunsul este „NU”, atunci plecăm toți acasă; dacă e, touși, „Ba DA”, atunci haideți să rezolvăm treaba asta!
Deocamdată, „se pare că nu se știe” – vorba unor români care au plecat, dar care n-au abandonat România.
TIMIDITATEA asta, cultivată în toate felurile – nu cumva ar trebui să terminăm cu ea?
Concluzia .-
E mai mult decât clar că trebuie să terminăm odată cu TIMIDITATEA asta a oamenilor cu mintea luminată care refuză să intre în cloaca politică!
Ne trebuie acei lderi adevărați, ne trebuie oameni care chiar se bagă, cu acel curaj al eroului care intră până la gât în jeg (și peste cap, dacă e nevoie), dar care nu se mânjește cu nimic! Care intră intră acolo numai pentru a scoate mizeria!
Avem, toți, nevoie de CINEVA, de… De Oameni Adevărați (de mulți, nu numai de unul) care să intre în cocina aia și care să deratizeze efectiv România!
Să salubrizeze România, să o dezinfecteze, să o dez-șobolănizeze, să o dez-insecteze, să o dez-viermizeze, să… să o scape de toți paraziții ăștia!!! … Să o CUREȚE!
Și, în același timp, să o populeze cu Oameni!
Dacă rana asta, de după cauterizare, ar crea un crater de nuștiu-câți metri adâncime, lungime și înălțime (în termeni medicali – „o amputare hidoasă în corpul bolnav”), atunci acesta să fie prețul prostiei de a-i fi aceptat pe toți paraziții ăia în viața și în corpul nostru până azi!
Că, fraților, altfel n-avem încotro!!
