29.2 C
București
duminică, 16 iunie, 2024

Standard & Poor`s avertizează: Economia României ar putea deveni „vulnerabilă la o aterizare dură”. Ratingul se menține la „BBB-/A-3”, cu perspectivă stabilă

Dată:

Agenția de evaluare financiară Standard & Poor`s – S&P Global Ratings – a reconfirmat, la 30 august 2019, ratingurile de credit suveran în monedă externă și locală pe termen scurt, mediu și lung pentru România, încadrându-ne în categoria „BBB-/A-3” (recomandabil pentru investiții, dar cu anumite riscuri), cu perspectivă stabilă. Principalul avertisment al S&P este că economia României ar putea deveni „vulnerabilă la o aterizare dură”.

„Perspectiva este stabilă, deoarece ne așteptăm ca datoria fiscală și externă a României să crească modest în următorii doi ani, în ciuda deficitelor fiscale și externe ridicate. De asemenea, ne așteptăm ca marile deficite gemene (n.n.- comercial și de cont curent) să se cantoneze la niveluri ceva mai scăzute pe măsură ce economia se va stabiliza și autoritățile vor lua măsuri fiscale graduale”, arată un comunicat publicat sâmbătă pe site-ul Standard & Poor`s.

Scenariul nefavorabil: „Economia, vulnerabilă la o aterizare dură”

„Am putea scădea ratingurile dacă dezechilibrele fiscale și externe persistă mai mult decât proiectăm în prezent, împingând datoria publică spre un nivel mai mare decât am prevăzut până acum și ducând la o creștere excesivă a salariilor reale și a cursului real de schimb”, menționează agenția.
În cadrul acestui scenariu alternativ, „economia României ar deveni mai vulnerabilă la o aterizare economică dură”, atenționează evaluatorii.

Potrivit Standard & Poor`s, presiunea pe rating ar putea veni și dintr-o „eroziune a credibilității monetare”, în cazul în care România nu ar menține inflația principală, care se află în prezent la 4,1% – cea mai mare din toate noile state membre ale UE.

„Riscul unei inflații mai mari ar putea, în anumite scenarii, să crească volatilitatea cursului de schimb, cu consecințe negative potențiale asupra bilanțurilor din sectorul public și privat”.

Scenariul favorabil: „Politicile guvernamentale să fie previzibile”

„Am putea crește ratingul în cazul în care cadrul instituțional al României se consolidează, transformându-se prin elaborarea de politici mai previzibile. Într-un astfel de scenariu, anticipăm că Guvernul va avansa în sensul consolidării bugetare, punând în mod ferm datoria publică netă pe o traiectorie descendentă”, se menționează în comunicat.

„Ne așteptăm ca creșterea României să scadă treptat anul viitor, întrucât cererea externă și inflația salarială scad pe fondul slăbirii impulsului fiscal. Deficitele gemene ale țării se extind, dar nu preconizăm că nivelul datoriei publice și private va crește semnificativ în următorii doi ani”, a mai menționat agenția.

În aceste condiții, scenariul macroeconomic de bază „depinde de faptul că ratele de schimb reale rămân relativ ferme, iar creșterea medie nu scade sub 3% până în 2022, întrucât fondurile UE și alte intrări de capital continuă să stimuleze cererea. Afirmăm evaluările noastre BBB- / A-3 pentru România și menținem o perspectivă stabilă”, a mai transmis Standard & Poor`s.

Care sunt plusurile și minusurile economiei

Pe de-o parte, în opinia evaluatorilor, „datoria publică și cea externă a României este relativ redusă (în raport cu Produsul Intern Brut), iar calitatea de membru al UE și performanța de creștere recentă solidă susțin ratingurile”.
De cealaltă parte, limitările evaluării includ „avuția economică scăzută, capacitatea administrativă relativ slabă, un mediu politic imprevizibil și flexibilitatea monetară medie”.

REVISTA PATRONATELOR redă, în continuare, principalele argumente transmise de Standard & Poor`s (intertitlurile și sublinierile aparțin Redacției noastre, RP)

Atenție la corupție și la polarizarea averilor!

– Ca urmare a poziției fiscale prociclice și preelectorale ale guvernului, deficitele bugetare și externe vor rămâne probabil substanțiale în următorii ani. Cu toate acestea, nu prognozăm că deficitul bugetar va depăși 3,4% din PIB în 2020

– Având în vedere că creșterea va rămâne solidă (deși mai scăzută), iar fluxurile externe vor continua, nu prognozăm o deteriorare majoră a sectorului public sau privat privind nivelurile datoriei între 2019 și 2023. Cu toate acestea, proiecția s-ar putea schimba dacă ar exista fie o corecție bruscă a creșterii, fie o abatere fiscală mult mai mare, fie o devalorizare a cursului de schimb sau o combinație dintre cele trei

– Creșterea economică ar trebui să rămână sub 4% în acest an, înainte de a slăbi în 2020-2021, datorită încetinirii cererii externe, facilitării creșterii salariilor și a unui mediu fiscal neutru

Abordarea politică greșită, capacitatea administrativă scăzută, corupția și polarizarea determină evaluarea noastră instituțională, care este totuși ajutată de aderarea României la UE

– Ne așteptăm ca expansiunea consemnată de România să continue în 2019, cu o creștere a nivelului sub 4%, determinată de consumul public și cel privat. Aceasta urmărește creșterea salarială medie în acest an de aproape 14%. Până în 2020, însă, ciclul de creștere ar putea să se inverseze, PIB-ul slăbindu-se până la 3%-3,5% sau potențial mai mic, deoarece impulsul fiscal, creșterea salariilor reale și cererea externă slăbesc toate. Momentul ciclului de creștere este dificil de proiectat, riscul fiind ca ciclul să scadă mai devreme și mai puternic decât am prevăzut până în prezent

Creșterea pensiilor poate determina înăsprirea politicilor bugetare

– Una dintre ipotezele noastre cheie este că Guvernul va înăspri politica bugetară pentru a compensa creșterile considerabile planificate ale cheltuielilor de pensii în 2020 și 2021, după alegerile naționale. Prin urmare, proiectăm că contribuția netă la creșterea PIB în urma măsurilor fiscale din 2020 va fi doar ușor pozitivă și, în esență, zero în 2021

– Dinamica creșterii României rămâne restricționată de emigrarea netă ridicată a forței de muncă calificate și de creșterea generală slabă a populației. Reformele structurale pentru rezolvarea acestor probleme par să lipsească. Creșterea mare a salariilor din ultimii ani nu a fost însoțită de creșteri comparabile ale productivității, care au în parte erodat competitivitatea exporturilor României

– Mediul de politică economică s-a stabilizat în urma revizuirii Guvernului a Ordonanței 114, o serie de impozite sectoriale, incluzând un impozit cuprinzător pe bilanțul sectorului financiar, care în construcția sa inițială ar fi avut probabil consecințe negative asupra eficacității politicii monetare. Cu toate acestea, coordonarea politicilor între autorități este slabă, iar planificarea fiscală a fost ad-hoc și reactivă

– Pe 26 august 2019, partidul ALDE s-a retras din coaliția guvernamentală, lăsând partidul PSD cu o minoritate de guvernare. Deși lipsa unei opoziții coezive scade probabilitatea alegerilor anticipate, plecarea ALDE din coaliția de guvernare este susceptibilă să continue destabilizarea politicii pentru restul anului 2019. Acestea fiind spuse, considerăm că decizii fiscale dificile, cum ar fi reducerea cheltuielilor generale și asigurarea spațiului fiscal pentru legea recentă a pensiilor va fi lăsată pentru următorul Cabinet, după alegerile din 2020

– În opinia noastră, apartenența României la UE este o ancoră importantă a politicii și a fost un factor de descurajare majoră a atacurilor recente asupra independenței sistemului judiciar. Până în prezent, propunerile de modificare a legilor justiției și a codurilor penale au încetat să fie implementate, de asemenea, în fața unei opoziții interne puternice

Dezechilibrele externe se extind din cauza consumului rapid și a politicii fiscale

– Combinația de finanțare a deficitului de cont curent al României se schimbă, întrucât fluxurile de investiții străine directe și de conturi de capital se temperează. Ne așteptăm ca guvernul să își mențină poziția bugetară în expansiune până la alegerile din 2020

– Presiunile inflaționiste se dezvoltă din excesul de cerere și creșterea salariilor încă puternică. Estimăm că deficitul fiscal al României va rămâne la aproximativ 3% din PIB în 2019, pe fondul creșterii puternice nominale a PIB, a potențialului de dividende suplimentare din partea întreprinderilor de stat și a unei scăderi ulterioare a bugetului investițiilor. Cu toate acestea, dezechilibrele bugetare se dezvoltă, cheltuielile cu salariile și pensiile depășind acum 80% din veniturile fiscale

Deficitul bugetar ar putea crește la 3,4% din PIB în perioada electorală

– La provocările structurale se adaugă potențialul scăzut de colectare a impozitelor din România, care este probabil să persiste, în ciuda acțiunilor guvernului de a intensifica colectarea taxei pe valoarea adăugată. Diferența dintre veniturile preconizate din TVA și TVA colectate este cea mai mare din UE, potrivit datelor Comisiei Europene

– România se pregătește pentru alegerile prezidențiale din 2019 și pentru alegerile locale și parlamentare din 2020. Cu componenții politici în perioada electorală, ne așteptăm ca deficitul guvernamental să se extindă ușor la 3,4% din PIB în 2020, în parte datorită eforturilor de a asigura sprijin electoral

– Considerăm că presiunea asupra bugetului României va persista până în 2022. În iulie 2019, guvernul a aprobat legislația privind pensiile, care – dacă este pusă în aplicare conform planului – va avea repercusiuni fiscale pe termen scurt. Estimăm că creșterile de pensii legislative vor constitui 3% din PIB până în 2021. Cu toate acestea, includem doar o parte din această estimare în prognoza noastră, deoarece ne așteptăm ca guvernul să se folosească de unele detalii în legea pensiilor care pot atenua creșterea efectivă a pensiilor în funcție de disponibilitatea fondurilor fiscale. În ciuda acestui fapt, câștigurile politice rezultate pe termen scurt ar putea continua să influențeze strategia fiscală, conducând la o mutare a alocărilor bugetare din partea capitalului la cheltuielile contului curent

– Guvernul României s-a abătut în mod repetat de la obiectivele pe termen mediu prevăzute în Pactul de stabilitate și creștere al UE. Odată cu creșterea presiunilor fiscale, ne așteptăm ca deficiențele să se extindă la 3,4% din PIB în 2020, care ar trebui să fie abordate de către viitorul guvern. Ne așteptăm ca ajustările fiscale să implice probabil oprirea sau amânarea unor creșteri de pensii anticipate în legea de pensii recent introdusă

Risc de deficit excesiv în 2020

– Acestea fiind spuse, deficitul mai mare al României ar putea determina Comisia Europeană să deschidă o procedură de deficit excesiv în 2020, ceea ce ar putea facilita prudența fiscală. În cele din urmă, ajustarea fiscală va duce probabil la reducerea consumului guvernamental și la reducerea creșterii economice

– Deficitul contului curent al României va rămâne probabil crescut până în 2022, deoarece consumul guvernamental și cererea internă vor duce la importuri mai mari. Împreună cu încetinirea exporturilor, aceasta va duce la deficite care depășesc 5% din PIB, în medie, în perioada 2020-2021. Observăm că deficitul de cont curent este acoperit din ce în ce mai mult de intrările finanțate din datorii, întrucât fluxurile de investiții străine directe și de conturi de capital se temperează

– Mai mult, remarcăm o lipsă de investiții străine greenfield (n.n.- de la zero), ceea ce sugerează că investitorii ar putea fi din ce în ce mai ezitanți din cauza creșterii rapide a salariilor, a lipsei dezvoltării infrastructurii și a persistenței incertitudinilor politice. Din acest motiv, ne așteptăm ca datoria externă a României să crească. Având în vedere punctul de plecare scăzut, nu avem în vedere crearea dezechilibrelor materiale externe. Preconizăm că datoria externă a României netă din activele externe ale sectorului public și financiar va fi puțin peste 40% din încasările contului curent până în 2022

Sectorul bancar cu capital străin rămâne solid

– În opinia noastră, sectorul bancar cu capital majoritar străin în România rămâne solid. Raportul împrumut-depozit al sistemului a scăzut la aproximativ 80% la sfârșitul anului 2018 de la maximul său de 137% în 2008

– Creșterea creditelor a rămas pozitivă în ultimii doi ani, creditele acordate gospodăriilor și împrumuturile în leul românesc au crescut puternic , deși această tendință a decelerat recent

– Creditele neperformante au scăzut la mai puțin de 5% din creditele totale până la 31 decembrie 2018, în scădere față de peste 21% la jumătatea anului 2014. Raporturile de lichiditate și solvabilitate rămân puternice, iar băncile și-au menținut profitabilitatea în ciuda ratelor dobânzilor scăzute

BNR a rămas independentă, în ciuda presiunilor politice

Valoarea leului este sub nivelul de flotare controlată, într-un regim de țintire a inflației cu o țintă de 2,5%, +/- 1 punct procentual. Observăm că Banca Națională a României (BNR) a rămas independentă, în ciuda presiunilor politice din 2018 și a condus politica monetară fermă și credibilă. Banca centrală a majorat ratele de trei ori în 2018, cu un total de 75 de puncte de bază, în eforturile de a ușura presiunile inflaționiste din excesul de cerere și creșterea puternică a salariilor

– Prognozăm, astfel, o rată a inflației de 4% în 2019, care este peste obiectivul băncii centrale. Considerăm că mediul inflaționist va păstra atenția asupra politicii monetare, datorită necesității de a ancora ferm așteptările inflaționiste. O independență monetară mai mare este parțial inhibată de ponderea relativ ridicată a depozitelor sistemului în monede străine.

Reamintim că la mijlocul lunii martie, S&P a menținut, de asemenea, ratingul României la nivelul „BBB-/A-3”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

VIDEO | O altă dezbatere pe tema crizei din Ucraina

În cadrul unei dezbateri de miercuri seara de la televiziunea Global News, intitulată ”Mai este Ucraina sprijinită de Occident”, moderatorul Calistrat Atudorei a pus...

Globalworth o numește pe Ema Iftimie Managing Director pentru România

Globalworth, cel mai mare investitor de birouri din Europa Centrală și de Est (CEE), anunță numirea Emei Iftimie în funcția de Managing Director pentru...

Safetech Innovations raportează o cifră de afaceri de 20,1 milioane de lei la nivel individual și un profit net de 5,9 milioane de lei...

Safetech Innovations (BVB: SAFE), companie românească de securitate cibernetică listată la Bursa de Valori București, cu birouri în București, Londra și Abu Dhabi, raportează,...

Grupul eMAG își consolidează echipa de management și îl numește pe Cosmin Dodoc Vicepreședinte People & Organisation

Grupul eMAG își consolidează echipa de management și îl numește pe Cosmin Dodoc în poziția de Vicepreședinte People & Organisation, în contextul în care...

Mureș City Logistics atinge un grad de ocupare de 100% după semnarea cu gigantul din industria auto EKR

Elektrokontakt România (EKR), subsidiară a ELEKTROKONTAKT GMBH, este noul chiriaș în Mureș City Logistics, cel mai modern proiect industrial din zona Mureș. Această tranzacție...

Mediul privat și reprezentanți ai statului au dezbătut despre viitorul comerțului electronic din România

Miercuri, 18 octombrie 2023, reprezentanți ai Guvernului, lideri și specialiști din industrie au abordat tema impactului pozitiv adus de sectorul de comerț electronic în...