11.6 C
București
duminică, 20 aprilie, 2025

Statul ia tot mai mulți bani din bugetele familiilor pentru taxe și impozite. Premieră: Ponderea cheltuielilor în veniturile familiilor a scăzut sub 85%

Dată:

În trimestrul I 2019, cheltuielile medii ale unei gospodării au reprezentat 84,4% din venituri. Din totalul cheltuielilor, 61,2% sunt destinate consumului, 33,4% s-au dus pe taxe, impozite și contribuții sociale și doar 0,4% sunt destinate investițiilor, arată datele comunicate miercuri de Institutul Național de Statistică – INS. Statul a luat, pentru taxe și contribuții sociale, cu 315 lei mai mult în trimestrul I 2019 față de trimestrul I 2018 – 1.280 de lei, față de 965 de lei.

Cheltuielile medii ale unei gospodării au fost, în trimestrul I, de 3.834 de lei lunar (1.479 de lei pe persoană) şi au reprezentat 84,4% din veniturile medii, care au fost de 4.542 de lei (1.752 de lei pe persoană).

Ponderea de mai puțin de 85% a cheltuielilor în venituri – o premieră a ultimilor 15 ani – arată o ameliorare, pe medie, a situației bugetelor de familie. În anii de criză, ponderea aceasta era de peste 90%, altfel spus 90 din fiecare sută de lei trebuiau cheltuiți pentru acoperirea necesarului de trai.

În context european, însă, familiile românilor se confruntă cu constrângeri bugetare extrem de mari, în condițiile în care în majoritatea țărilor dezvoltate din UE ponderea cheltuielilor este mai mică de 60% din venituri.

Pe ce se duc banii românilor: 315 lei în plus la taxe, impozite și contribuții

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei – hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.

De remarcat că banii dați de gospodării pentru taxe și impozite sunt tot mai mulți, ponderea acestora în totalul cheltuielilor crescând de la 29,1% în trimestrul I 2018 la 33,4% în trimestrul I 2019.

Sau, în termeni nominali, o familie care plătea în trimestrul I 2018, în medie, 965 de lei, acum plătește 1.280 de lei ca taxe, impozite și contribuții – cu 315 lei mai mult decât în urmă cu un an.

„Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,4%)”, arată un comunicat al INS.

Consum: 8 lei dintr-o sută pentru alcool și tutun, 50 de bani pentru educație

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul I 2019, în medie, 33,2% din consumul gospodăriilor.

Statistica arată că pentru băuturi alcoolice și tutun, gospodăriile cheltuiesc în medie 8,1% din bugetul destinat consumului (8 lei și 10 bani la suta de lei cheltuită). În schimb, pentru educație sunt alocați doar 0,5% din bugetul familiei (50 de bani din fiecare sută de lei) – apropo de declarațiile oficiale care clamează că educația ar fi o „prioritate națională”.

De unde vin banii

Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul I 2019, în termeni nominali, de 4.542 de lei și 1.752 de lei pe persoană.

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.186 de lei lunar pe gospodărie (1.615 lei pe persoană), iar veniturile în natură – 356 de lei lunar pe gospodărie (137 de lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor).

„La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,7%), veniturile din agricultură (1,4%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,2%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1%) precum şi veniturile în natură (7,8%), în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,6%)”, a mai comunicat INS.

În terminologia statisticienilor:
Veniturile totale cuprind „ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură, evaluate în lei”
Cheltuielile totale cuprind „ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.