Identificarea tuturor contribuțiilor fiscale către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) reprezintă în continuare o problemă majoră în rândul companiilor, deși prevederile privind aceste taxe sunt în vigoare încă din anul 2005, arată datele unui sondaj pe tema normelor de mediu publicate marți de compania de consultanță financiară EY România.
Sondajul a avut ca scop măsurarea impactului ultimelor modificări legislative asupra mediului de afaceri românesc, cu referire specifică la contribuțiile și taxele către Fondul pentru Mediu și așteptările contribuabililor în relația cu autoritățile competente.
Cadrul legislativ nu e corelat cu realitatea economică
Un procent de 97% dintre respondenți consideră că actualul cadru legislativ privind contribuțiile către Fondul pentru Mediu nu este nici clar, nici corelat cu realitatea economică.
Întrebați care sunt principalele provocări pe care le întâmpină în îndeplinirea obligațiilor legale privind taxele și contribuțiile către AFM, participanții au menționat cadrul legislativ lacunar, dar și relația cu autoritățile competente, care nu oferă informații concrete, iar răspunsurile transmise fac referire tot la articolele din legislație.
Taxa pe ambalaje, calculată arbitrar
În ceea ce privește contribuția de 2 lei/kg pentru ambalajele introduse pe piața națională, 54% dintre respondenți au menționat că determinarea cantităților de ambalaje se realizează prin estimări din documente – prin calcularea diferenței între valoarea brută și valoarea netă, pe baza CMR-urilor etc.
Doar 22% calculează această contribuție pe baza proceselor verbale de cântărire a ambalajelor, ceea ce este recomandat, fiind una dintre cele mai sigure metode de calcul.
Doar 16% ar face față unui control fiscal
Întrebați dacă au siguranța că au identificat toate obligațiile către AFM ce decurg conform activității pe care o desfășoară, doar 51% dintre respondenți au răspuns afirmativ.
Totodată, numai 16% dintre participanți consideră că, în cazul unei inspecții fiscale din partea Administrației Fondului pentru Mediu, nu li se vor impune sume de plată suplimentare.
Provocările semnalate de către clienții noștri sunt aceleași de la un an la altul. Acest studiu ne confirmă faptul că majoritatea companiilor nu sunt pregătite să facă față unui control fiscal pe tema contribuțiilor către Fondul pentru Mediu. Modificările frecvente ale legislației reprezintă o provocare continuă pentru mediul de afaceri, iar identificarea unor posibilități de procedurare și automatizare a fluxurilor de date ar trebui să reprezinte o prioritate pentru contribuabili.
Laura Ciobanu, manager Consultanță de Mediu, EY România
O firmă din trei își automatizează calculele obligațiilor de mediu
De asemenea, sondajul EY România a relevat faptul că, în contextul actual, automatizarea proceselor privind determinarea taxelor către Fondul pentru Mediu reprezintă o necesitate.
Astfel, 82% dintre respondenți consideră că utilizarea unei aplicații IT i-ar ajuta să-și gestioneze mai eficient problema ambalajelor.
Importanța automatizării acestor procese a fost semnalată de faptul că determinarea contribuțiilor este un exercițiu consumator de timp și resurse, iar identificarea bazei de calcul poate implica mai multe departamente și, totodată, deținerea unor date și informații atât de natură tehnică, cât și juridică sau fiscală.
Conform sondajului, 31% folosesc în prezent o formă de automatizare în cadrul procesului de determinare, calculare și declarare a obligațiilor de mediu.
Dintre aceștia, 52% folosesc tabele Excel, 19% au o aplicație dezvoltată independent și dedicată doar calculului ambalajelor, iar 29% folosesc o aplicație integrată în sistemul actual de gestiune.
Studiul realizat de EY România analizează răspunsurile a 68 de reprezentanți cu funcții de conducere în departamentele financiar-contabile sau de mediu. 34% dintre companiile respondente au înregistrat în ultimul an fiscal o cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro, 9% între 51 și 100 de milioane de euro și 21% mai mult de 100 de milioane de euro.
Din punct de vedere al numărului de angajați, 56% dintre companiile analizate au peste 250 de angajați.
„Studiul are la bază un chestionar aplicat în perioada 24 mai – 7 iunie 2019, care cuprinde 10 întrebări conturate pe marginea subiectelor enumerate”, precizează EY România.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 260.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 34,8 miliarde de dolari SUA în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2018.
În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale, cu birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.
EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year.