În trimestrul III 2018, cheltuielile medii ale unei gospodării au reprezentat 87,4% din venituri. Din totalul veniturilor, 60,5% sunt destinate consumului, 31,4% se duc pe taxe, impozite și contribuții; mai puțin de 1% (0,6%) sunt destinate investițiilor, arată datele comunicate joi de Institutul Național de Statistică – INS.

Cheltuielile medii ale populaţiei au fost în trimestrul III 2018 de 3.891 de lei lunar pe gospodărie (1.497 de lei pe persoană) şi au reprezentat 87,4% din veniturile medii, care au fost de 4.454 de lei (1.713 lei pe persoană).

Ponderea de mai puțin de 88% a cheltuielilor în venituri arată o ameliorare – pe medie – a situației bugetelor de familie. În anii de criză, ponderea era de peste 95%. În context european, însă, familiile românilor se confruntă cu constrângeri bugetare extrem de mari, în condițiile în care în majoritatea țărilor dezvoltate din UE ponderea cheltuielilor este mai mică de 60% din venituri.

„Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.)”, arată un comunicat al INS.

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,6%).

Pentru educație, românii cheltuiesc cei mai puțini bani

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul III 2018, în medie, ponderea de 31,8% din consumul gospodăriilor.

Pentru băuturi alcoolice și tutun, gospodăriile cheltuiesc în medie 8,1% din bugetul destinat consumului. În schimb, pentru educație sunt alocați doar 0,2% din bugetul familiei (20 de bani din fiecare sută de lei) – apropo de declarațiile oficiale care clamează că educația ar fi o „prioritate națională”.

Salariul, principalul venit

Potrivit INS, veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.090 de lei lunar pe gospodărie (1.573 de lei pe persoană), iar veniturile în natură – 364 de lei lunar pe gospodărie (140 de lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18%), veniturile din agricultură (2,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,5%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%), precum şi veniturile în natură (8,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,8%).

În terminologia statisticienilor, veniturile totale cuprind „ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură (evaluate în lei)”. Iar cheltuielile totale cuprind „ansamblul cheltuielilor băneşti, indiferent de destinaţie şi contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor”.