-4 C
București
marți, 18 februarie, 2025

TOPUL RESTANȚELOR BANCARE: Bucureștenii și locuitorii din centrele regionale au cele mai mari datorii neplătite | TABEL: Clasamentul pe județe al restanțelor

Dată:

Datele Băncii Naționale privind structura creditelor, depozitelor și restanțelor bancare în profil teritorial, analizate de REVISTA PATRONATELOR, arată că bucureștenii și locuitorii din județele dezvoltate (centrele regionale) au cele mai mari sume neplătite, în timp ce locuitorii din județele mai puțin dezvoltate înregistrează cele mai mici sume restante.

Clasamentul este condus, de departe, de București + Ilfov, unde suma restanțelor depășește 1,7 miliarde de lei. Desigur, în aceeași regiune se regăsesc și cele mai mari credite angajate, respectiv 60,4 miliarde de lei.

Urmează un grup de trei județe cu restanțe de peste 200 de milioane de lei: Timiș (257,1 milioane de lei suma restanțelor), Constanța (251,7 milioane de lei) și Prahova (200,4 milioane de lei).

Cu restanțe între 100 și 200 de milioane de lei s-au remarcat 6 județe, dintre care cele mai mari sume neplătite sunt în Iași (198,6 milioane de lei), iar cele mai mici – în Botoșani (117 milioane de lei).

Alte 11 județe consemnează restanțe bancare cuprinse între 50 și 100 de milioane de lei. Cele mai mari dintre acestea se regăsesc în Dolj (93,9 milioane de lei), iar cele mai mici – în Caraș-Severin (58,1 milioane de lei).

În fine, cu restanțe cuprinse între 20 și 50 de milioane de lei s-a remarcat un grup de 15 județe, cele mai mari sume neplătite din acest grup fiind consemnate în Vaslui (49,2 milioane de lei), iar cele mai mici – în Tulcea (26 de milioane de lei).

Harghita și Covasna, în topul minimelor

Cu mai puțin de 20 de milioane de lei credite restante sunt cinci județe, primele în topul minimelor fiind Harghita (15,4 milioane de lei) și Covasna (15,6 milioane de lei).

Topul minimelor este continuat de județele Sălaj (16,9 milioane de lei), Giurgiu (18,5 milioane de lei) și Călărași (18,9 milioane de lei).

Potrivit BNR, totalul restanțelor bancare la sfârșitul lunii aprilie 2019 a fost de 4,98 miliarde de lei. Pentru comparație, acest total a fost de 4,91 miliarde de lei în luna anterioară (martie 2019) și de 5,22 miliarde de lei în aceeași lună (aprilie) din 2018.

În terminologia Băncii Naționale, „creditele restante se referă doar la principal şi nu includ poziţii extrabilanţiere”.
Sunt considerate restante „creditele care în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se efectuează raportarea înregistrează întârzieri la plată de cel puţin o zi”.

TOPUL RESTANȚELOR din luna aprilie 2019

JUDEȚUL Restanțe (milioane de lei)
BUCUREŞTI (inclusiv ILFOV) 1.779,8
TIMIŞ 257,1
CONSTANŢA 251,7
PRAHOVA 200,4
IAŞI 198,6
BRAŞOV 178,1
CLUJ 173,4
SIBIU 159,8
ARGEŞ 131,7
BOTOŞANI 117
DOLJ 93,9
VÂLCEA 92,2
BIHOR 90,9
MARAMUREŞ 88,3
SATU MARE 82,3
ARAD 79,7
MUREŞ 72,1
GALAŢI 68,9
BRĂILA 65,3
BACĂU 60,1
CARAŞ-SEVERIN 58,1
VASLUI 49,2
BUZĂU 46,7
HUNEDOARA 46,3
BISTRIŢA-NĂSĂUD 46,2
ALBA 45,7
MEHEDINŢI 44,1
DÂMBOVIŢA 41
NEAMŢ 40,2
GORJ 40,2
SUCEAVA 40,1
IALOMIŢA 39,7
TELEORMAN 32,9
OLT 32,9
VRANCEA 29,9
TULCEA 26
CĂLĂRAŞI 18,9
GIURGIU 18,5
SĂLAJ 16,9
COVASNA 15,6
HARGHITA 15,4
TOTAL 4.985,8

SURSA: Banca Națională a României

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.