18.6 C
București
miercuri, 26 martie, 2025

Trei zeci de ani de jaf, corupție, hoție, tâlhărie și țepe. Continuăm încă 30 de ani, sau ne oprim aici?

Dată:

Iac-așa, au trecut 30 (trei zeci, nu „treizeci”, cum se scrie pe chitanțele de la bancă sau de la Fisc), 30 de ani în care România a fost furată sistematic, supraîndatorată, tâlhărită și mai ales țepuită! S(t)at fără câini, România a fost „țara” – sau, mai bine zis, „locul” nepăzit – din care numai cine n-a vrut nu și-a tras câte o ciozvârtă de anvergură sectorială. Chiar: Ce proști ați fost voi, care puteați rupe mai mult și, totuși, v-ați abținut – vă mulțămim!
Aoleu, am zis s(t)at fără câini, când în România au „funcționat” einșpe mii de servicii („secrete”) de intelligence? Vaai, așa ceva pur și simplu nu se admite! Ba, uite că exact vouă, marilor patrioți (apud. „Patria a priori”), vă adresez această întrebare: Dumneavoastră cu ce v-ați ocupat, mă rog frumos, pe banii noștri, în aceste trei decenii? Continuăm încă 30 de ani ca ăștia, sau NE OPRIM AICI?

Ca să fiu mai clar – și mă bazez pe statistici oficiale, nu pe speculații – întreb:
– Unde și de ce au dispărut, în perioada 1990-2019, câteva sute de mii de întreprinderi-cheie din economia națională?
– Unde și de ce au dispărut, în perioada 1990-2019, câteva zeci de mii de nave din flota României?
– De ce subminarea economiei naționale și furtul din avutul obștesc nu mai sunt condamnate ferm?
– Unde și de ce au dispărut, în perioada 1990-2019, patru zerouri din valoarea leului*?
– Unde și de ce au dispărut, în perioada 1990-2019, O SUTĂ DE MILIARDE DE EURO? Datoria externă era zero în 1989, acum se apropie de 110 miliarde de euro!
– Unde și de ce au dispărut, în perioada 1990-2019, creanțele de aproape 10 miliarde de dolari pe care țara noastră (da, a noastră, nu a voastră!) le deținea în urmă cu trei decenii asupra altor state?
– Unde și de ce au dispărut, în perioada 1990-2019, câteva zeci de mii de hectare din proprietatea românilor?
– Ce-ați făcut / pardon, ce-ați lăsat să se facă / cu pădurile României?
– Unde ați fost voi, plătiți să apărați avuția acestei țări, în momentele-cheie ale jafului dezlănțuit din avuția României?
– Unde ați fost voi la jafurile ARO Câmpulung, Autobuzul București, IMGB, Tractorul Brașov, Promex Brăila, SIDEX Galați & Hunedoara, Electroputere Craiova, ca să nu mai vorbim de cele din sistemul energetic și de cele din „a doua armată” CFR?
– CINE SUNTEȚI VOI, plătiți să apărați cu oasele și cu sângele vostru avuția acestei țări, dar care n-ați mișcat un deget să apărați avuția acestei țări? Câtă vreme nu ați (măcar) comunicat nimic, suntem total îndreptățiți să vă acuzăm de complicitate la acest jaf!
* Statisticile oficiale arată că, azi, salariul mediu pe economie este exact atâta cât era în 1989: 3.300 de lei,
dar cu „amendamentul” că în acești 30 de ani leul a fost denominat, 10.000 de lei „vechi” = 1 leu nou (!)

OK, presa a devenit între timp, potrivit aprecierilor voastre, „factor de vulnerabilitate la adresa siguranței naționale”. Presa care vă pune(a) în față jaful pe care l-ați cauționat (!)
Iacătă, venim noi să vă punem în față, acum, oglinda care vă arată jaful pe care l-ați cauționat!!

Oof, era să uit: ROMÂNIA ȚEPUITĂ!
Câte din promisiunile voastre oficiale din ultimii trei zeci de ani s-au îndeplinit? Niciuna! Păi, și-atunci cum vă mai permiteți – azi, după acești ani de țepe și păcăleli de doi bani – să veniți cu aceleași, să le zicem, „idei”, că vom avea infrastructură, respect, consistență în proiectele pe care ni le fluturați pe sub nas?
Cât de cretinel/tâmpițel/țonțonel/roboțel poate fi cineva, fie el și aproape analfabețel, ca să (mai) creadă în ce ziceți voi?
Ca să vă fie foarte clar: Săriți de pe axa normalității, „săriți de pe fix”, sunteți voi, nu noi!

Personal, nu cred – așa cum nu credeți nici voi – în vreo „Justiție Divină” care la un moment dat, „pe lumea aialaltă”, ar trebui să vă ia de guler/perciuni și să vă pună întrebările astea, de mai sus.
Cred, în schimb, în Justiția de aici! În fața ei trebuie (citez acum, din memorie, era la finala unui campionat european de fotbal, Cristian Țopescu spunea „Lăcătuș trebuie să înscrie! / Lăcătuș va înscrie!”), e clar că și voi, ăștia, trebuie să dați socoteală, voi veți da socoteală!

Iar dacă voi, marile „servicii secrete” nu vă simțiți (cu musca pe căciulă, cum se spune în popor), de ce nu ni-i arătați public, în toată „splendoarea” lor, pe adevărații tâlhari? Nu cumva le sunteți complici??

Aștept scrisori de „Drept la replică”

Am adresat, la un moment dat, întrebarea „Ce-ați făcut, hoților, cu O SUTĂ DE MILIARDE DE EURO?!” și precizez, din nou, că destinatarii acestei întrebări sunt toți factorii de decizie economică și politică din ultimii 30 de ani.

Factorii de decizie economică și politică din ultimii 30 de ani înseamnă, ca să fiu mai clar, persoanele din conducerea guvernelor, Băncii Naționale, ministerelor economice, agențiilor guvernamentale, serviciilor „secrete”, senatorii, deputații, liderii de partide și ceilalți politicieni care s-au perindat pe la butoanele Puterii din 1990 până în prezent.

Aștept scrisori de tip „Drept la Replică” din partea fiecărei persoane și/sau instituții în parte care se simte cu musca pe căciulă pentru faptul că România a fost un s(t)at fără câini în acești 30 de ani, pradă hoților de tot felul.

Sau, poate că printre hoții respectivi vă numărați chiar voi, „marii conducători” ai României postdecembriste – provocatori, de fapt, și beneficiari ai acestui cataclism financiar?!

Până la primirea acelor eventuale scrisori, pe care le vreau bine argumentate, din punctul meu de vedere sunteți cu toții – fără excepție – vinovați pentru acest dezastru! Și încă mai cred că până la urmă veți răspunde în fața României pentru faptele voastre!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.