-4.9 C
București
joi, 13 februarie, 2025

Turismul în anul 2018: Sosirile au crescut cu 6,3%, înnoptările – cu 5,7%. Turiștii străini, mai puțini cu 10 milioane decât românii plecați

Dată:

 

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2018 au însumat 12,8 milioane, în creştere cu 6,3% faţă de anul 2017, iar înnoptările, în număr de 28,4 milioane, au crescut cu 5,7%, arată datele comunicate de Institutul Național de Statistică – INS.

Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în anul 2018 78,3%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 21,7% .

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,3% din total turişti străini), iar din aceştia 85,5% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2018 au însumat 28,44 milioane, în creştere cu 5,7% faţă de cele din anul 2017.

Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 81,4%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 18,6%.

În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa ( 73% din total turişti străini), iar din aceştia 84,3% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Crește utilizarea capacităților de cazare

Potrivit INS, durata medie a şederii în anul 2018 a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 1,9 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2018 a fost de 32,4% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 1,2 puncte procentuale faţă de anul 2017.

Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în anul 2018 s-au înregistrat la hoteluri (41,1%), bungalouri (28,6%), vile turistice (26,1%), hosteluri( 23,6%), spaţii de cazare pe nave (23,3%), popasuri turistice (21,6%) şi pensiuni turistice (21,1%).

Bucureștiul și Brașovul au atras cei mai mulți turiști

Pe judeţe, în anul 2018 , numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Municipiul Bucureşti (2,08 milioane), Braşov (1,36 milioane), Constanța (1,31 milioane) şi Cluj (652.700).

Numărul de înnoptări ale turiştilor a înregistrat valori mai mari în Constanța (5,01 milioane), Municipiul Bucureşti (3,39 milioane), Braşov (2,67 milioane) şi Cluj (1,21 milioane).

De unde au venit turiștii străini

Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania ( 326.200), Israel (277.500), Italia ( 240.200), Franţa (170.600) şi SUA (165.500).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în 2018 de 11,72 milioane, în creştere cu 7,3% faţă de 2017.

Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (92,4%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 49,2% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (27,7%), Ungaria (25,8%), Germania (8,5%), Italia (8,1%), Polonia (5,4%), Franța (4%) și Regatul Unit (3,7%), mai arată datele INS.

Unde au plecat românii în vacanțe externe

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în 2018 de 21,03 milioane, în creştere cu 5,4% comparativ cu anul 2017.

Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,3% din numărul total de plecări.

În terminologia statisticienilor:
sosirea unui turist se înregistrează „când o persoană este înscrisă în registrul structurii de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică se socoteşte o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă”
înnoptarea este „intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat”
indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă „relaţia între capacitatea de cazare turistică în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin raportarea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.

Măsuri fiscale și legislative recente: Provocări și schimbări pentru economia României

În ultimele luni, România a adoptat o serie de măsuri fiscale și legislative cu scopul de a sprijini sustenabilitatea financiară a statului și de a răspunde provocărilor economice interne și externe. Aceste schimbări vizează o gamă largă de sectoare, de la impozitarea băncilor și microîntreprinderilor, până la accize și reglementări privind TVA-ul.

Piața Muncii în România: Provocări și Perspective

România se confruntă cu o dinamică intensă pe piața muncii, iar factorii economici, demografici și tehnologici dictează direcția în care aceasta evoluează. Cum afectează aceste schimbări angajatorii și candidații? Care sunt soluțiile pentru viitor? Hai să analizăm împreună!