Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2018 au însumat 12,8 milioane, în creştere cu 6,3% faţă de anul 2017, iar înnoptările, în număr de 28,4 milioane, au crescut cu 5,7%, arată datele comunicate de Institutul Național de Statistică – INS.
Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în anul 2018 78,3%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 21,7% .
În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,3% din total turişti străini), iar din aceştia 85,5% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2018 au însumat 28,44 milioane, în creştere cu 5,7% faţă de cele din anul 2017.
Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 81,4%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 18,6%.
În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa ( 73% din total turişti străini), iar din aceştia 84,3% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.
Crește utilizarea capacităților de cazare
Potrivit INS, durata medie a şederii în anul 2018 a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 1,9 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2018 a fost de 32,4% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 1,2 puncte procentuale faţă de anul 2017.
Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în anul 2018 s-au înregistrat la hoteluri (41,1%), bungalouri (28,6%), vile turistice (26,1%), hosteluri( 23,6%), spaţii de cazare pe nave (23,3%), popasuri turistice (21,6%) şi pensiuni turistice (21,1%).
Bucureștiul și Brașovul au atras cei mai mulți turiști
Pe judeţe, în anul 2018 , numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Municipiul Bucureşti (2,08 milioane), Braşov (1,36 milioane), Constanța (1,31 milioane) şi Cluj (652.700).
Numărul de înnoptări ale turiştilor a înregistrat valori mai mari în Constanța (5,01 milioane), Municipiul Bucureşti (3,39 milioane), Braşov (2,67 milioane) şi Cluj (1,21 milioane).
De unde au venit turiștii străini
Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania ( 326.200), Israel (277.500), Italia ( 240.200), Franţa (170.600) şi SUA (165.500).
Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în 2018 de 11,72 milioane, în creştere cu 7,3% faţă de 2017.
Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (92,4%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 49,2% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene, cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (27,7%), Ungaria (25,8%), Germania (8,5%), Italia (8,1%), Polonia (5,4%), Franța (4%) și Regatul Unit (3,7%), mai arată datele INS.
Unde au plecat românii în vacanțe externe
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în 2018 de 21,03 milioane, în creştere cu 5,4% comparativ cu anul 2017.
Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,3% din numărul total de plecări.
În terminologia statisticienilor:
– sosirea unui turist se înregistrează „când o persoană este înscrisă în registrul structurii de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiune de cazare turistică se socoteşte o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă”
– înnoptarea este „intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa spaţiului de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat”
– indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă „relaţia între capacitatea de cazare turistică în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin raportarea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă”.
