7.2 C
București
miercuri, 22 aprilie, 2026

Inflația anuală a urcat în aprilie la 4,1%, cel mai mult au crescut prețurile alimentelor | DOCUMENTE: Topul scumpirilor

Dată:

Rata inflației (media generală a scumpirilor) în perioada decembrie 2018 – aprilie 2019 a fost de 2,75%, iar rata anuală a fost de 4,1% în luna aprilie (față de aprilie 2018), după ce în martie fusese de 4% (față de martie 2018), arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică – INS.

În perioada decembrie-aprilie, cel mai mult s-au scumpit alimentele (cu 3,78% pe medie), în condițiile în care sectorul alimentar este dominat de importuri atrase pe valută, iar cursul valutar a atins cotații maxime istorice în acest interval.

Față de decembrie 2018, în aprilie 2019 s-au scumpit, în medie, și mărfurile nealimentare, cu 2,29%, iar tarifele pentru servicii au crescut, în medie, cu 2,25%, reiese din datele INS.

În aprilie 2019, inflația (lunară) a fost de 0,79% față de martie 2019, cu scumpiri de 0,68% la alimente, creșteri de 0,72 ale tarifelor pentru servicii și majorări de prețuri de 0,53% la mărfurile nealimentare.

Față de aprilie 2018, în aprilie 2019 s-au scumpit, în medie, alimentele cu 4,98%, mărfurile nealimentare cu 3,66%, iar tarifele pentru servicii au crescut, în medie, cu 3,83%.

Cartofii și mâncarea din import, în topul scumpirilor

În perioada decembrie-aprilie, cel mai mult s-au scumpit cartofii, cu 32,3%, urmați de legume și conserve (21,5%) citrice (13,09%), și fructe proaspete (8,13%), toate acestea pe fondul puseului valutar din ianuarie.

Ieftiniri au fost consemnate, în aprilie 2019 față de decembrie 2018, doar la biletele de avion (-8,4%), ouă (-5,9%) și fasole (-0,2%).

Reamintim că, la sfârșitul lunii ianuarie și în câteva zile din februarie, euro a atins cote nemaiîntâlnite până atunci (peste 4,76 lei), recordul istoric fiind consemnat la 25 ianuarie: 4,7648 lei/euro.

„Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2018 – aprilie 2019) faţă de precedentele 12 luni (mai 2017 – aprilie 2018), calculată pe baza IPC, este 4,3%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,4%”, se arată într-un comunicat al INS.

DOCUMENTE
Topul scumpirilor din aprilie față 2019 de martie 2019 poate fi descărcat de AICI
Topul scumpirilor din aprilie 2019 față de decembrie 2018 poate fi descărcat de AICI

Cum este calculată inflația

Potrivit metodologiei INS, indicii prețurilor de consum (IPC) „acoperă cheltuielile monetare de bunuri și servicii pentru consumul final, pentru toate tipurile de gospodării rezidente, cu excepția gospodăriilor instituționale, în scopul de a oferi o imagine cât mai relevantă și precisă a inflației”.

Observarea şi înregistrarea preţurilor se realizează în cele 42 oraşe reşedinţă de judeţ din care au fost selectate 68 de centre de cercetare, în funcţie de numărul de locuitori. Unităţile în care se înregistrează preţurile/tarifele au fost selectate la nivel local, din centrele de cercetare, în funcţie de volumul desfacerilor de mărfuri şi al prestărilor de servicii.
„Sunt incluse în nomenclator cca. 7.300 de unităţi, care trebuiesc menţinute cât mai mult timp posibil pentru a asigura continuitatea observării preţurilor”, precizează INS.

Prețurile măsurate sunt cele suportate efectiv de către consumatori, astfel încât acestea includ taxele de vânzare pe produse, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată.

IPC se calculează pe baza elementelor care intră în consumul direct al populaţiei şi exclude:
– consumul din resurse proprii reprezentând contravaloarea cantităţilor de produse consumate de populaţie provenite din alte surse decât din cumpărări (din stoc, din producţie proprie, primit în dar etc.);
– cheltuielile cu caracter de investiţii şi acumulare (cumpărarea de locuinţe, materiale de construcții utilizate la construirea de noi locuințe sau efectuarea de reparații capitale la locuințele vechi), rate de asigurare, amenzi, jocuri de noroc, impozite etc.;
– cheltuieli aferente plăţii muncii pentru producţia gospodăriei (arat, semănat, prăşit, îngrijirea grădinilor şi livezilor de pomi, a viilor, strângerea recoltelor, cositul fânului, tratamentul medical al animalelor etc.);
– cheltuielile cu dobânda și de credit, referindu-se la ele ca la un cost de finanțare, nu ca la o cheltuială de consum.

În terminologia statisticienilor:
Postul de cheltuieli este „grupa de cheltuieli efectuate de consumatori pentru satisfacerea unor nevoi concrete de consum de bunuri alimentare, nealimentare sau de servicii”
Rata lunară a inflaţiei este „creşterea preţurilor de consum într-o lună, faţă de luna precedentă”
Rata medie lunară a inflaţiei este „media creşterilor lunare ale preţurilor” și „se calculează ca o medie geometrică a indicilor lunari ai preţurilor de consum cu baza în lanţ din care se scade baza de comparaţie egală cu 100”
Rata medie anuală a inflaţiei este „creşterea preţurilor de consum într-un an faţă de anul precedent” și „se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele mediu al preţurilor dintr-un an şi cel al anului precedent, din care se scade 100”
Rata anuală a inflaţiei este „creşterea preţurilor de consum într-o lună din anul curent, faţă de aceeaşi lună a anului precedent” și „se calculează ca un raport, exprimat procentual, între indicele preţurilor dintr-o lună din anul curent şi indicele din luna corespunzătoare a anului precedent, calculaţi faţă de aceeaşi bază, din care se scade 100”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.