9.7 C
București
marți, 21 aprilie, 2026

Resursele de energie primară au crescut cu 2,0%

Dată:

În perioada 1.I.-30.IV.2017, resursele de energie primară au crescut cu 2,0%, iar cele de energie electrică au scăzut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 1,0%

Principalele resurse de energie primară în perioada 1.I.-30.IV.2017, au totalizat 11136,5 mii tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 223,1 mii tep faţă de perioada 1.I.-30.IV.2016.

Producţia internă a însumat 7115,2 mii tep, în scădere cu 21,5 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 4021,3 mii tep.

Principalele resurse de energie primară

1.I.-30.IV. 2017 1.I.-30.IV. 2017 fata de 1.I.-30.IV. 2016
Diferenţe (±) – % –
Total Producţie Import Total Producţie Import Total Producţie Import
Resurse – total 11136,5 7115,2 4021,3 +223,1 -21,5 +244,6 102,0 99,7 106,5
din care:
Cărbune net 1577,9 1461,2 116,7 +46,0 +93,5 -47,5 103,0 106,8 71,1
Ţiţei 3448,8 1141,5 2307,3 -175,5 -60,1 -115,4 95,2 95,0 95,2
Gaze naturale utilizabile 3324,8 2782,7 542,1 +451,2 +63,5 +387,7 115,7 102,3 351,1
Energie hidroelectrică,

energie nuclearo – electrică şi energie electrică din import

1817,8 1729,8 88,0 -162,1 -118,4 -43,7 91,8 93,6 66,8
Produse petroliere din import 793,2 _ 793,2 +72,3 _ +72,3 110,0 _ 110,0

Producţia din termocentrale a fost de 10151,3 milioane kWh în creștere cu 1603,6 milioane kWh (+18,8%). Producţia din hidrocentrale  a fost de 5135,8 milioane kWh în scădere cu 1759,4 milioane kWh (-25,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4019,7 milioane kWh în scădere cu 28,1 milioane kWh (-0,7%).

Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I.-30.IV.2017, a fost de 2988,9 milioane kWh, în creștere cu 457,9 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă in instalaţii fotovoltaice în această perioadă, a fost de 531,2 milioane kWh, în creștere cu 4,5 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2016.

Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 18567,6 milioane kWh, cu 3,0% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2016; iluminatul public a înregistrat o scădere cu 6,9%, iar consumul populaţiei a scăzut cu 0,2%.

Exportul de energie electrică a fost de 2814,2 milioane kWh în creștere cu 236,5 milioane kWh.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2468,2 milioane kWh în creștere cu 115,0 milioane kWh.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.