18.5 C
București
duminică, 19 aprilie, 2026

Cum au luat angajatorii o țeapă de milidarde de lei din cauza lipsei de reacție a patronatelor

Dată:

În perioada 2007-2017, angajatorii au plătit 0,25% din fondul de salarii pentru a alimenta un fel de sac cu bani pe care trebuia să-l umple de fapt statul, cu fonduri de la buget. Se numește Fondul de Creanțe Salariale și este destinat plății salariilor și contribuțiilor sociale pentru angajații unor firme care intră în insolvență. Repetăm, acești bani nu trebuiau plătiți de angajatori, ci de Guvern – dar ce să-i faci dacă angajatorii, cu patronatele lor cu tot, nu au fost atenți la iuțeala de mână a guvernelor ce s-au perindat pe la Palatul Victoria…

Concret, o Directivă din anul 2008 a Comisiei Europene prevede că statul trebuie să constituie un fond destinat acoperirii cheltuielilor pentru cazul în care o firmă intră în incapacitate de plată și nu-și mai poate retribui salariații. Firma Cutărică SRL a intrat în insolvență și angajații își primesc salariile din acest fond, dar nu pentru că acolo a contribuit Cutărică SRL, ci pentru că statul a avut grijă să-l protejeze pe angajat față de falimentul lui Cutărică SRL.

Ce s-a întâmplat în schimb în România? Deși Cutărică SRL nu avea nici o treabă cu ideea de faliment, acesta a fost chemat să contribuie la un fond în care ar urma să fie plătiți salariații săi.

Una peste alta, în locul statului angajatorii au contribuit la fondul de acoperire a creanțelor salariale. Rezultatul: angajatorii au contribuit acolo unde de fapt nu trebuiau să pună niciun bănuț.

Am zis angajatorii? Adică patronatele? Adică federațiile, confederațiile patronale? Da: Patronatele, Federațiile și Confederațiile Patronale, ratând atribuția de a-i proteja pe angajatori, au ratat îndeplinirea uneia dintre marile lor îndatoriri: protejarea angajatorilor față de normativele care le vin împotrivă. Au ratat – pentru cazul despre care vorbim – îndeplinirea îndatoririi de a-i informa pe angajatori că fondul de creanțe salariale nu trebuia constituit din banii lor, ci din banii statului. Timp de 10 ani, patronatele nu au știut să-și informeze măcar membrii în acest context.
Abia acum, când totul iese la suprafață (a se vedea mai multe detalii pe MEDIAFAX), avem dimensiunea unei mișcări patronale total paralelă cu interesele patronilor. Cu interesele angajatorilor!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.