7.9 C
București
sâmbătă, 2 mai, 2026

BNR: În trimestrul II 2018 au scăzut atât datoriile, cât și creanțele financiare ale administrațiilor de sat

Dată:

Creanţele financiare ale sectorului „Administraţii publice”, exprimate ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), au scăzut cu 2,8 puncte procentuale, ajungând la valoarea de 21,5%, iar angajamentele financiare au scăzut la 41%, față de 45,5% din PIB, arată datele comunicate luni de Banca Națională a României – BNR.

Deţinerile de acţiuni şi alte participaţii ale statului au crescut cu 0,4 puncte procentuale, ajungând la nivelul de 8,6% din PIB.

Depozitele şi numerarul administraţiei publice au scăzut cu 3,2 puncte procentuale, până la 5,3% din PIB, pe seama plăților de rate și dobânzi în contul datoriei publice şi cheltuielilor curente, iar poziția alte conturi de primit s-a menținut constantă, la nivelul de 6,7% din PIB.

De dealaltă parte, titlurile de natura datoriei, în lei şi valută, au scăzut cu 1,8 puncte procentuale ca pondere în PIB, ajungând la un nivel de 26,8% din PIB, pe fondul diminuării prețurilor obligațiunilor emise de administrația publică centrală pe piețele externe de capital.

Datoria pe termen scurt scade în favoarea celei pe termen lung

„În conformitate cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale, ce are în vedere îmbunătățirea scadenţei medii a titlurilor de valoare emise de administraţia publică, în perioada analizată a scăzut ponderea titlurilor de stat cu scadență originală până într-un an, în favoarea titlurilor de stat pe termen lung”, menționează banca centrală.

Poziția „Alte conturi de plătit” s-a diminuat cu 0,9 puncte procentuale, până la 7,9% din PIB. Creditele atrase au scăzut cu 1,8 puncte procentuale, reprezentând 5,6% din PIB la finele trimestrului II 2018 pe fondul rambursărilor efectuate atât creditorilor interni, cât şi celor externi.

Necesarul de finanțare crește, capacitățile scad

Sectorul „Administraţii publice” a înregistrat un necesar de finanţare în ambele perioade analizate, respectiv de 0,4% din PIB în trimestrul II 2018 şi 0,7% din PIB în trimestrul II 2017.

Subsectorul „Administraţia centrală” (S.1311) a avut un necesar de finanţare atât în trimestrul II 2018 (0,5% din PIB), cât şi în trimestrul II 2017 (0,8% din PIB).

Subsectorul „Administraţiile locale” a înregistrat o capacitate de finanţare atât în trimestrul II 2018 (0,1% din PIB), cât şi în trimestrul II 2017 (0,2% din PIB).

Subsectorul „Administraţiile de securitate socială” a înregistrat o capacitate de finanţare  în trimestrul II 2018 (0,05% din PIB), în timp ce în trimestrul II 2017, a avut un necesar de finanțare de 0,01% din PIB.

„Valorile produsului intern brut luate în calculul ponderilor sunt 858.659,6 milioane de lei pentru 2017 (sursa Institutul Național de Statistică) și 945.004 milioane de lei pentru 2018 (sursa Comisia Națională de Strategie și Prognoză)”, precizează BNR.

Conturile financiare trimestriale ale administraţiei publice sunt elaborate de Banca Naţională a României în baza Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului şi Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană (SEC2010), a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.501/2004 privind conturile trimestriale financiare ale administraţiei publice şi a Orientării Băncii Centrale Europene din 25 iulie 2013 privind cerinţele de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene în domeniul conturilor financiare trimestriale (reformare) (BCE/2013/24) (2014/3/UE).

Banca Naţională a României utilizează date furnizate de Ministerul Finanţelor Publice în baza Protocolului de cooperare între Ministerul Finanţelor Publice, Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României şi Comisia Naţională de Prognoză privind dezvoltarea Sistemului Naţional pentru Statistica Finanţelor Guvernamentale, completate cu date din alte lucrări cu caracter statistic elaborate în Banca Naţională a României.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.