-4.9 C
București
joi, 13 februarie, 2025

Bugetul de stat a avut un deficit de 5,2 miliarde de lei – 0,51% din PIB – în primele două luni din 2019 | DOCUMENT: Execuția bugetară

Dată:

Execuția bugetului general consolidat pe primele două luni din anul 2019 s-a încheiat cu un deficit (cheltuieli mai mari decât veniturile) de 5,2 miliarde de lei, respectiv 0,51% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele comunicate luni de Ministerul Finanțelor Publice – MFP.

În prima lună din 2019, execuția bugetară fusese încheiată cu un excedent de 717 milioane de lei (0,07% din PIB), iar anul trecut, în perioada ianuarie-februarie, execuția bugetară arăta un deficit de 5,4 miliarde de lei (0,59% din PIB), arată datele centralizate de MFP.

Anul trecut, execuția bugetară era raportată la un PIB de 924,2 miliarde de lei; acum, execuția pe aceeași perioadă (primele două luni) din 2018 este raportată la un PIB de 940,4 miliarde de lei, iar pentru 2019 este raportată la un PIB de 1.022,5 miliarde de lei.

VENITURI de 46,7 miliarde de lei – 4,6% din PIB

Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat sunt în sumă de 46,7 miliarde de lei, reprezentând 4,6% din PIB, comparativ cu 4,5% din PIB în anul 2018. Procentual, veniturile au fost cu 10,4% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

Se înregistrează creșteri față de primele două luni ale anului precedent în cazul încasărilor din accize (+22,2%), contribuții de asigurări (+27%), TVA (+14,1).

Încasările din contribuțiile de asigurări au fost influențate de creșterea efectivului de salariați din economie, a câștigului salarial mediu brut, a salariului minim pe economie, dar și de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017, iar veniturile din TVA au crescut cu 14,1% față de realizările aceleiași perioade a anului 2018, ajungând la o valoare de 10,8 miliarde de lei.

De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 11,3%.

S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 25,2% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 2,4 miliarde de lei.

CHELTUIELI de 51,9 miliarde de lei – 5,1% din PIB

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 51,9 miliarde de lei (5,1% din PIB), cu 8,6% mai mari față acceași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile de personal sunt cu 25,2% mai mari față de cele realizate în primele două luni ale anului 2018, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 21,5% față de primele două luni ale anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cât și la bugetul de stat.

Se înregistrează de asemenea creșterea cheltuielilor cu dobânzile, cu 15,7%.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 18%, fiind influențate, în principal, de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând de la 1.000 lei la 1.100 lei, de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 1,6 miliarde de lei, a mai anunțat MFP.

DOCUMENT
Sinteza  execuției bugetare pe primele două luni din anul 2019 poate fi descărcată de AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.

Măsuri fiscale și legislative recente: Provocări și schimbări pentru economia României

În ultimele luni, România a adoptat o serie de măsuri fiscale și legislative cu scopul de a sprijini sustenabilitatea financiară a statului și de a răspunde provocărilor economice interne și externe. Aceste schimbări vizează o gamă largă de sectoare, de la impozitarea băncilor și microîntreprinderilor, până la accize și reglementări privind TVA-ul.

Piața Muncii în România: Provocări și Perspective

România se confruntă cu o dinamică intensă pe piața muncii, iar factorii economici, demografici și tehnologici dictează direcția în care aceasta evoluează. Cum afectează aceste schimbări angajatorii și candidații? Care sunt soluțiile pentru viitor? Hai să analizăm împreună!