36.3 C
București
marți, 8 iulie, 2025

Bugetul de stat la 9 luni are un deficit de 1,77% din PIB – 16,8 miliarde de lei | DOCUMENT: Sinteza execuției bugetare

Dată:

Execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit – venituri/cheltuieli – de 16,8 miliarde de lei, respectiv 1,77% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele comunicate marți de Ministerul Finanțelor Publice – MFP.

VENITURI de 205 miliarde de lei

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 205 miliarde de lei, reprezentând 21,7% din PIB, sunt cu 13,6% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

„Se înregistrează creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări (+37,3%) și din veniturile nefiscale (+19,4%). Începând cu luna februarie încasările din contribuțiile sociale au fost influențate pozitiv de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017”, menționează MFP.

Se constată, potrivit Finanțelor, „o îmbunătățire a colectării veniturilor din TVA; astfel, acestea au crescut cu 9% față de realizările aceleiași perioade din 2017, ajungând la o valoare de 42,4 miliarde de lei pe primele nouă luni ale anului în curs”.

Veniturile din accize au fost în sumă de 21 de miliarde de lei (2,2% din PIB) cu 7,9% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent.

De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 4,2% față de aceeași perioadă a anului 2017.

„S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 25,3% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018”, precizează MFP.

De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 37,2% față de aceeași perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități „ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule”.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 9,4 miliarde de lei, cu 25% mai mari decât cele încasate în anul 2017 în aceeași perioadă.

CHELTUIELI de 221,7 miliarde de lei

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 221,7 miliarde de lei, cu 18,4% mai mari față  de aceeași perioadă din anul  precedent.

Cheltuielile de personal sunt cu 25,3% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, „creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, precizează MFP.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare.

Subvențiile sunt mai mari cu 6,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,5%.

Dobânzile sunt cu 21,5% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 1% din PIB, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 12,5%, fiind influențate, potrivit Finanțelor, de „majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 de lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1.100 de lei, de creșterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 la 640 de lei, precum și de majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție”.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, „au fost de 15,2 miliarde de lei, cu 25,7% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut”, mai arată datele MFP.

DOCUMENT

Sinteza execuției bugetare pe primele 9 luni 2018 poate fi descărcată de AICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Motivul real din spatele anulării alegerilor din decembrie 2024

deși susține că a avut „zero finanțare”, autoritățile – ANAF, AEP, SRI, DIICOT – au găsit suficiente indicii care contrazic această versiune: donații masive în bani cash și prin intermediari (inclusiv peste 1 ml­ € doar pe TikTok), plăți către influenceri, campanii coordonate online și cheltuieli mascate. Georgescu nu a răspuns concret în fața legii, invocând lipsa unei documentații complete, dar investigațiile și probele existente implică atât finanțare ilegală, cât și o deturnare a procesului electoral.

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...