18.9 C
București
duminică, 21 aprilie, 2024

CNIPMMR: Analiza comparativă a recomandărilor specifice ale Comisiei Europene

Dată:

CNIPMMR solicită realizarea unui plan care trebuie să cuprindă acţiunile viitoare necesare implementării recomandărilor Comisiei Europene. REVISTA PATRONATELOR redă în continuare, integral, comunicatul de presă al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR)

I. Recomandările Comisiei Europene

privind Programul național de reformă al României pentru 2017 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2017

​Comisia Europeană a prezentat, în 22 mai 2017, recomandările specifice fiecărei țări, document în care definește orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte pentru următoarele 12-18 luni.

​Analiza a reflectat următoarele aspecte importante:
Abatere semnificativă a ţării de la obiectele bugetare pe termen mediu (MTO)Pe baza datelor execuţiei din anul 2016, România a fost depistată ca aflându-se într-o deviere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu (…) În data de 22 mai 2017, Comisia a emis României un avertisment că a fost observată o abatere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016. Conform prognozei Comisiei Europene din primăvară, există riscul unei abateri semnificative de la ajustarea recomandată în anul 2017”.
Riscurile pe care le ridică proiectul legii salarizării unitare, aflat în Parlament, precum şi lipsa măsurilor fiscale şi structurale ale Guvernului: „Principalul risc descendent pentru perspectivele macroeconomice decurge din impactul scăzut al măsurilor fiscale şi structurale asupra perspectivelor de creştere pe termen scurt şi mediu. În plus, proiectul de lege privind salarizarea unitară reprezintă un risc semnificativ descendent pentru prognoza fiscală”.
Nivelul încă ridicat al corupţiei din ţară: „Corupţia persistă la toate nivelurile şi rămâne un obstacol pentru derularea afacerilor (…) S-au făcut unele progrese pentru dezvoltarea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea și combaterea corupției, în special în cadrul administraţiei locale, însă rămân multe provocări în punerea eficientă în aplicare a strategiei naţionale anticorupţie adoptate în anul 2016”.
S-au înregistrat progrese limitate în cazul respectării obligaţiilor și a colectării taxelor, evaziunea fiscală ducând la destabilizarea economiei: „Abordările sectoriale și categorice ale impozitării întreprinderilor riscă să impună o sarcină administrativă atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritatățile fiscale, neducând la îmbunătățirea colectării impozitelor”.
Scăderea în continuare a forței de muncă, ratele de ocupare și de activitate pentru tineri, femei, persoanele cu un nivel scăzut de calificare, persoanele cu handicap și în special persoanele de etnie romă fiind cu mult sub media UE. Numărul de tineri care nu sunt angajați, educați sau instruiți rămâne foarte mare.

II. Analiză comparativă între recomandările din anul 2017 și 2016
Analiza comparativă a documentelor Recomandări specifice României ale Comisiei Europene din 2017 şi 2016 reflectă următoarele concluzii desprinse din prembulul şi recomandările propriu-zise:

1. Probleme identificate de Comisie în anul 2016 și care se regăsesc și în 2017

Scăderea ratei investiţiilor publice:

2017 – România a avut unul dintre cele mai mari rate de investiții din UE în ultima perioadă. Cu toate acestea, în 2016, investițiile publice au scăzut, de asemenea din cauza unei implementări reduse a fondurilor UE.

2016 – Dintre țările cu caracteristici similare, România are al doilea cel mai scăzut nivel al investițiilor publice și este singura țară dintre acestea în care investițiile publice au scăzut în fiecare an începând din 2008.

         CNIPMMR a solicitat deblocarea fondurilor europene și a investițiilor publice, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale.
Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investițiilor și nu trebuie să fie mai mari decât acestea (pentru 2017, cheltuielile salariale sunt prevăzute să crească cu circa 12%, până la 63,8 miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevăzută în bugetul pe 2017 pentru investiții).
Cheltuielile pentru investiții pe anul 2016, potrivit Ministerului Finanţelor Publice, au fost de 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB, prezentând un grad de realizare a execuțiilor bugetare anuale de 76,5%.

Prioritizarea investiţiilor publice

Comisia Europeană constată în Recomandările de ţară din 2017 că „începând cu luna august 2016, ministerele trebuie să ia în considerare prioritățile investiționale în planurile lor de cheltuieli, însă nu au fost luate alte măsuri pentru a consolida rolul Ministerului Finanțelor în prioritizarea investițiilor și pentru a coordona mai bine pregătirea proiectelor de investiții publice în ministere”.

Necesitatea stabilirii unui mecanism pentru detereminarea salariului minim

2017 – Realizarea unui mecanism transparent pentru stabilirea salariului minim, în consultare cu partenerii sociali.
2016 – Să definească, în consultare cu partenerii sociali, criterii obiective pentru stabilirea salariului minim.

CNIPMMR susţine crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, prin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional, finanţat din fonduri europene, cu o structură tripartită, alcătuit din repezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti. De asemenea, Comisia Europeană menţionează în cadrul Raportului de ţară al României 2017 că “majorările salariului minim continuă să fie adoptate fără aplicarea unor criterii obiective. Majorările ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim și au condus la o concentrare puternică în partea inferioară a distribuției salariilor”.

Respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu

2017 – În 2017 să se asigure conformitatea cu recomandarea Consiliului pentru a corectarea abaterii semnificative de la traseul de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu.
2016 – Pe baza rezultatelor obținute în 2016, România s-a găsit intr-o deviere semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu.
Să limiteze abaterea de la obiectivul bugetar pe termen mediu în 2016 și să realizeze o ajustare fiscal-bugetară anuală de 0,5 % din PIB în 2017, cu excepția cazului în care obiectivul bugetar pe termen mediu este respectat printr-un efort mai redus.

În cadrul Raportului de ţară al României din februarie 2017 se menţionează că deficitul public a crescut la 2,8 % din PIB în 2016 și se estimează că va crește în continuare la 3,6 % în 2017și 3,9 % în 2018 (în acelaşi timp Eurostat a publicat în aprilie 2017 faptul că România avut un deficit de 3% din PIB).

CNIPMMR a solicitat ca în cadrul Legii privind salarizarea personalului plătiti din fonduri publice, impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) cu precizarea cheltuielilor și veniturilor bugetare, să asigurare respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 3% din PIB și fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători (menţionăm că în Expunerea de motive la proeictul Legii privind salarizarea personalului plătiti din fonduri publice, la rubrica „Impactul asupra mediului de afaceri” se menţionează „nu este cazul”, iar la „Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt pentru anul curent, cât şi pe termen lung- 5 ani”, se menţionează că pentru anul curent nu există impact financiar, iar pentru următorii 4 ani nu se menţionează nicio cifră).

CNIPMMR susţine necesitatea unei reforme profunde a sistemului bugetar şi îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, cu restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația. Tot aici reamintim că, în cadrul Recomandărilor de ţară din 2016, Comisia menţionează cooperarea foarte limitată dintre serviciile de ocupare a forței de muncă și cele sociale, „ceea ce face și mai dificilă activarea beneficiarilor de asistență socială”.

Stabilitatea fiscală şi creşterea colectării

2017 – Asigurarea aplicării depline a cadrului fiscal. Consolidarea respectării și colectării taxelor
2016 – Să asigure aplicarea cadrului bugetar și să consolideze și mai mult conformarea fiscală și colectarea impozitelor

CNIPMMR susţine aplicarea Codului Fiscal si nemodificare acestuia timp de 4 ani crează predictibilitate în mediul de afaceri, ajutând companiile să îşi elaboreze planuri de investiţii şi dezvoltare pe termen mediu şi lung.

​Guvernul României a propus un plan de creştere a veniturilor care prevede:
– Pentru salariaţii part-time cu venituri mai mici decât salariu minim, angajatorul să plătescă contribuţii la nivelul salariului minim (măsură care în opinia noastră va avea un impact negativ asupra mediului de faceri şi a pieţei muncii),
– Majorarea accizei la țigarete,
– Schimbarea modalităţii de plată a TVA,
– Reduceri de cheltuieli bugetare, dar aceste sunt măsuri de creştere a sarcini fiscale.

ANAF implementează un plan de creştere a colectării care include:
– Consilierea contribuabililor pentru plata la timp a taxelor și completarea corectă a declarațiilor fiscale,
– Îndrumarea contribuabililor pentru accesarea plății eșalonate a obligațiilor fiscale, în cazul în care nu își pot plăti la timp taxele și impozitele; această soluție permite acordarea unor facilități cum ar fi anularea penalităților de întârziere, în cazul finalizării eșalonării,
– Extinderea Serviciului “Spațiul Privat Virtual“ la persoanele juridice și la alte entități fără personalitate juridică,
– Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi în cazul contribuabililor care sunt executați silit, astfel încât suma blocată să nu depășească datoria către ANAF,
– Inițierea de acțiuni de control în domeniul comerțului on-line,
– Intensificarea controlului în scopul identificării contribuabililor care înregistrează în evidențele contabile facturi false.

Educaţia

2017 – Îmbunătățirea accesului la educația tradițională de calitate, în special pentru romi și copii în zonele rurale.
2016 – Să ia măsuri pentru a preveni părăsirea timpurie a școlii și să extindă oferirea unei educații de calitate, în special în rândul romilor.

CNIPMMR prin Programul de guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri a susţinut ca măsură de susţinere şi promovare a antreprenoriatului în rândul tinerilor, înfiinţarea liceelor de antreprenoriat, axate pe învăţarea conceptului de antreprenoriat şi implementarea programului România profesională.

Dezvoltarea serviciilor medicale în ambulatoriu

2017 – În domeniul asistentei medicale, trecerea la asistență medicală în ambulatoriu și reducerea plăţilor neoficiale.
2016 – Să combată plățile informale din sistemul sanitar și să crească disponibilitatea serviciilor de îngrijire medicală ambulatorie.

Operaţionalizarea şi eficientizarea serviciilor medicale în ambulatoriu (consultaţii medicale, servicii medicale oferite în cabinetlee medicale fără a necesita internarea pacientului) au ca efect reduceri de cheltuieli în domeniul sănătăţii şi eficientizarea costurilor, în prezent serviciile medicale in ambulatoriu având mai mult un caracter formal.

2. Recomandări făcute în 2016 care nu mai sunt menționate în 2017

Comisia recomandă ca, în perioada 2016-2017, România să întreprindă acțiuni astfel încât:

Cu toate că în Raportul de ţară din 2017 se menţionează că s-au realizat progrese substanțiale în ceea ce privește dezvoltarea serviciilor oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), în prezent „Schema de Garanții pentru Tineri – NEETS” este nefucţională, mai mult România a trebuit să returneze Comisei Europene peste 30 de milioane euro, primita ca prefinanţare în cadrul acestui proiect, din cauza nefolosirii acesteia.

CNIPMMR a solicitat prin Programul de guvernare 2016-2020 al mediului de afaceri:
– Stabilirea ca obiectiv strategic: reducerea şomajului în rândul populaţiei tinere, cu vârsta până în 25 de ani, de la 24% în present la sub 10% în doi ani şi la sub 5% în următorii doi ani,
– Crearea de Fonduri de seed-capital pentru sprijinirea înfiinţării de noi microîntreprinderi de către tineri,
– Înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Ocupare pentru Tineri, prin operaţionalizarea schemei de garanţii pentru tineri.

III. POZIŢIA CNIPMMR PRIVIND RECOMANDĂRILE DE ŢARĂ PENTRU ROMÂNIA

Majoritatea recomandărilor şi constatărilor făcute în documentul Recomandările de ţară din 2016, se regăsesc şi în 2017, chiar dacă sub formulării diferite, acest lucru demonstrând că, în continuare, sunt necesare măsuri şi politici publice care să conducă la soluţionarea problemelor menţionate.

Domeniul problemelor identificate în Recomandările de ţară din 2017 şi 2016 este acelaşi:
– Creșterea investițiilor publice pentru susținerea relansării economice,
– Măsuri pentru o bună utilizare a fondurilor UE şi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile, creșterea gradului de absorbție,
– Adoptarea de măsuri eficace pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare,
– Stabilirea unui mecanism transparent pentru stabilirea salariului minim.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

VIDEO | O altă dezbatere pe tema crizei din Ucraina

În cadrul unei dezbateri de miercuri seara de la televiziunea Global News, intitulată ”Mai este Ucraina sprijinită de Occident”, moderatorul Calistrat Atudorei a pus...

Globalworth o numește pe Ema Iftimie Managing Director pentru România

Globalworth, cel mai mare investitor de birouri din Europa Centrală și de Est (CEE), anunță numirea Emei Iftimie în funcția de Managing Director pentru...

Safetech Innovations raportează o cifră de afaceri de 20,1 milioane de lei la nivel individual și un profit net de 5,9 milioane de lei...

Safetech Innovations (BVB: SAFE), companie românească de securitate cibernetică listată la Bursa de Valori București, cu birouri în București, Londra și Abu Dhabi, raportează,...

Grupul eMAG își consolidează echipa de management și îl numește pe Cosmin Dodoc Vicepreședinte People & Organisation

Grupul eMAG își consolidează echipa de management și îl numește pe Cosmin Dodoc în poziția de Vicepreședinte People & Organisation, în contextul în care...

Mureș City Logistics atinge un grad de ocupare de 100% după semnarea cu gigantul din industria auto EKR

Elektrokontakt România (EKR), subsidiară a ELEKTROKONTAKT GMBH, este noul chiriaș în Mureș City Logistics, cel mai modern proiect industrial din zona Mureș. Această tranzacție...

Mediul privat și reprezentanți ai statului au dezbătut despre viitorul comerțului electronic din România

Miercuri, 18 octombrie 2023, reprezentanți ai Guvernului, lideri și specialiști din industrie au abordat tema impactului pozitiv adus de sectorul de comerț electronic în...