19.2 C
București
luni, 20 aprilie, 2026

Dezbatere despre energia şi siguranţa României

Dată:

Emisiunea-dezbatere, intitulată ”Unde se înclină balanța războiului din Ucraina”, a fost dedicată celor mai arzătoare teme ale momentului: rachetele din Polonia, criza energetică și încă misterioasa demisie a ministrului Apărării. Invitați să discute pe aceste teme au fost scriitorul Ovidiu Hurduzeu, fostul senator Paul Ghițiu și analistul Florin Platon, iar moderator a fost Calistrat Atudorei. Dezbaterea a avut loc sâmbătă, 19 noiembrie, de la ora 19.00, la postul România Civică Tv

Scriitorul și fostul senator Paul Ghițiu a atras atenția în timpul dezbaterilor că România nu mai face cu gazul românesc nimic pentru că fac alții, așa cum au făcut și cu pădurile și cu celelalte resurse.

Ovidiu Hurduzeu a spus că gazul rusesc nu poate fi înlocuit în Europa, că gazul lichefiat nu există în cantitate suficientă și oricum e de patru ori mai scump decât gazul normal, ceea ce va duce la o criză energetică extraordinar de puternică, va duce la dezindustrializarea Germaniei, că România e deja dezindustrializată. Dar dezindustrializarea Germaniei va avea consecințe nefaste în toată Europa pentru că ea era locomotiva UE. Hurduzeu a arătat că gazul de șist din SUA e puțin și că SUA nu ar putea să livreze suficient în Europa nici dacă ar vrea.

El a mai spus că mixul de energie ar fi suficient pentru România, dar faptul că ne aflăm în UE și în Occidentul colectiv e o bilă foarte neagră în acest moment, soluția ar fi să existe o conducere suveranistă care să bată cu pumnul în masă și să spună ”destul!”.

Paul Ghițiu a spus pe această temă că este o problemă energetică falsă, ea nu exista și nu există în mod real. În toamna lui 2021 petrolul pe piețele europene depășise mia de dolari pe metrul cub, deja explodau prețurile, a arătat el. Criza energetică este una concepută și prefabricată și are un singur scop răsturnarea ordinii și obținerea unui stat mondial, a mai spus fostul senator.

Florin Platon a arătat că în Europa are loc o sinucidere asistată pe modelul aplicat de Occident țărilor din Est, că se urmărește o defiscalizare a Europei, se extrage capitalul din Occident, acesta fiind singura lor resursă. Același lucru îl fac și americanii, pentru că acum din Occident iau toți câte o bucățică, a mai spus analistul.

El crede că Europa schimbă o dependență de gazul rusesc cu o dependență de Turcia, iar Turcia își pune condițiile foarte exigent, pentru că Turcia nu își sacrifică interesele de dragul NATO sau al UE.

Calistrat Atudorei a amintit în acest context de conducta Nord Stream sabotată de puterile occidentale și de declarațiile Turciei despre atentatele recente de la Istanbul unde femeia atacatoare a fost antrenată de americani, motiv pentru care conducerea Turciei nu a acceptat condoleanțele SUA arătând că ei sunt în spatele atentatului.

Despre demisia lui Vasile Dîncu din 24 octombrie, Calistrat Atudorei a amintit contextul situației care s-a declanșat după declarațiile lui Dîncu despre faptul că războiul nu se poate încheia decât prin negocierea cu Rusia.

În 24 octombrie a venit și divizia aeropurtată 101 și au fost demersuri de a băga România în război, iar Dîncu s-a împotrivit, a fost de părere Atudorei.

Ghițiu a spus despre Divizia 101 că o intervenție în Ucraina ar fi foarte complicată și ar însemna intrarea NATO în război și devastarea Europei, iar NATO nu sunt în faza în care să ia această decizie.

El a arătat că Dîncu ar fi făcut o mișcare calculată prin declarația respectivă, ca o retragere dintr-o situație care poate să degenereze, sau s-a urmărit înlocuirea lui cu un pion care să fie mai bun pentru această situație.

Atudorei a arătat că totuși, dacă un membru al Guvernului a avut o poziție de demnitate, mai există o speranță.

Hurduzeu spune că ceea ce a făcut Dîncu este reflectat și în SUA. Vorbim de America de ceva omogen, dar administrația americană e vastă și împărțită în clanuri, a atras el atenția. Există o fracțiune în Pentagon care nu vrea război cu Rusia, după cum s-a văzut și în Siria unde americanii au colaborat foarte bine cu rușii ca să distrugă ISIS, iar dacă rușii nu se implicau, ISIS exista și azi, a observat Hurduzeu.

El a amintit că Șeful Statului major american a cerut negocieri, iar Dîncu știa ceva probabil despre acest lucru, dar există și o fracțiune de neoconsevatori din Departamentul de Stat care vor război și probabil există și în Armata americană. Fracțiunea beligerantă a lansat această versiune a unei coaliții a celor care ar vrea să atace Rusia, dar nu făcută din NATO ci din România, Polonia și Lituania. ”Este o fantasmagorie, iar România e un aliat foarte nesigur al Americii, dacă SUA se bazează pe România….”, a spus ironic Hurduzeu.

El a mai spus că chiar dacă există acest vis al unora din administrația Biden care ar pregăti o incursiune în Ucraina, ceea ce ar escalada războiul, el nu crede că se va produce această nebunie.

”Dîncu știa ceva și de aceea și-a dat demisia, e o posibilitate”, a admis Hurduzeu.

Calistrat a remarcat în cadrul dezbaterii că se pregătește o defilare a trupelor NATO de 1 decembrie, și atunci ”noi ce demnitate mai avem?”.

Florin Platon a spus că este important să ținem minte că valoarea României pentru aliați este în primul rând una militară, economic nu mai avem mare valoare, dar militar vorbind ordinele se execută, iar o persoană care comentează nu e potrivită. Statul român trebuie să aibă executanți, nu oameni cu păreri proprii și care se pot distanța de turmă. România nu mai joacă nimic, ci doar pe muzica altora, a fost observația amară a acestuia. El a observat că Ungaria are altă politică, deci se poate și altfel, dar România nu face nimic altfel. ”Obediența dă roade, uite cum a ajuns Mircea Geoană la NATO, acesta este rolul nostru, să producem oameni pentru colonizatori”, a adăugat Florin Platon.

Hurduzeu a amintit în context că și în al doilea război mondial românii au fost carne de tun, luați cu arcanul la oaste. ”Cam asta riscăm acum, cu excepția perioadei lui Ceaușescu, România a avut rol de colonie”, a mai observat el.

Pe marginea acestei dezbateri, Amalia Ioni a comentat că ”avem destul gaz la noi în țară! Totul este pus în așa fel încât să se considere că suntem în criză energetică… Nimic din toate astea nu este adevărat! Criza este artificială…”.

Și Simona Denise este de părere, tot referitor la discuțiile de la ROC TV, că ”NATO e doar o Societate Comercială de Investiție în Est – e doar un Business” şi a lăudat calitatea dezbaterii şi a invitaţilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ȘTIRI

EDITORIALE, COMENTARII

BAROMETRUL MEDIULUI DE AFACERI

Articolele din aceeași categorie

Ghid Practic privind Protecția Informațiilor Clasificate

Introducere Protecția informațiilor clasificate este esențială pentru securitatea națională și integritatea instituțiilor. Acest ghid oferă recomandări și măsuri esențiale pentru gestionarea și protejarea acestor informații...

Piața Muncii în 2025: Provocări și Oportunități

Piața muncii în 2025 este marcată de schimbări profunde. Pe de o parte, anumite sectoare, precum IT-ul, se confruntă cu dificultăți, iar angajații caută soluții alternative. Pe de altă parte, domenii emergente, precum industria verde, oferă noi oportunități de angajare. Cu o competiție crescută și o dinamică în continuă schimbare, atât angajatorii, cât și angajații trebuie să se adapteze pentru a rămâne relevanți pe piața muncii.

IMM-urile din România se confruntă cu provocări majore: inflația, digitalizarea și lipsa forței de muncă

Mediul de afaceri din România traversează o perioadă de transformări semnificative, iar întreprinderile mici și mijlocii (IMM) se află în fața unor provocări importante. Potrivit unui raport recent al Consiliului Național al IMM-urilor, principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii sunt inflația ridicată, tranziția către digitalizare și deficitul de forță de muncă.

Protecția Fermierilor împotriva Practicilor Comerciale Neloiale

implementarea acestor măsuri reprezintă un pas important în sprijinul fermierilor și al producătorilor mici, reducând dezechilibrele comerciale și creând un lanț de aprovizionare mai corect și mai transparent.

Noile Reglementări privind Ambalajele și Impactul lor asupra Mediului de Afaceri

În contextul noilor politici europene privind sustenabilitatea, Uniunea Europeană a introdus reguli stricte pentru gestionarea ambalajelor și reducerea deșeurilor de ambalaje. Aceste măsuri au...

Impactul Ordonanței de Urgență nr. 156/2024 asupra mediului de afaceri din România

Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 reprezintă o schimbare majoră în peisajul fiscal românesc. Deși scopul său este de a alinia regimul fiscal intern cu cerințele bugetare și europene, efectele asupra companiilor pot fi semnificative. Este esențial ca antreprenorii și managerii să analizeze atent impactul acestor modificări și să își ajusteze strategiile financiare pentru a rămâne competitivi în acest nou context legislativ.